"Trebuie să le reamintesc tuturor că între state îl consideri prieten și îl asculți pe cel care te critică în față pentru un neajuns pe care i l-ai creat și de obicei nu îi bagi în seamă pe care care te adulează fără motiv în urma unei palme pe care tocmai le-ai tras-o sau pe alții, în cazul nostru cum ar fi niște proruși ireductibili sau niște adepți ai putinismului. Iar a dezbate la toate nivelurile în România, pentru că suntem într-adevăr afectați puternic de această gafă a ambasadorului SUA la Chișinău, e cel mai bun semn de prietenie. Iar interesul pe care îl arătăm acestei conexiuni cu SUA, care par tulburate - pentru că aceasta este prima consecință vizibilă a declarației ambasadorului -, este un semn de prietenie", a subliniat consultantul politic Cozmin Gușă la Realitatea TV, în timpul emisiunii "Jocuri de Putere".
În opinia lui Gușă, "indiferent de ce se va hotărî după declarația lui Pettit, (...) consecința este una singură: SUA joacă de sine stătător pe teritoriul Republicii Moldova din punct de vedere politic, dând la o parte Germania".
"Indiferent de ce se va hotărî după declarația lui Pettit, - pe care poate a spus-o din mintea sa, poate i-a scris-o cineva, poate are un mentor fost ambasador, dar pe care și-a asumat-o -, indiferent ce se va întâmpla, că va fi contrazis de către Departamentul de Stat sau va fi schimbat sau, dimpotrivă, va fi lăsat cu acea declarație în brațe, consecința este una singură: SUA joacă de sine stătător pe teritoriul Republicii Moldova din punct de vedere politic, dând la o parte un alt stat care și-a arogat până în acest moment, deși mai pe tăcute, această carcateristică, respectiv Germania. Deci, în acest moment, consecința este unică: vocea SUA se va auzi mai puternic la Chișinău, înlocuind-o pe cea a Germaniei și, sigur, dublând-o pe cea a Rusiei. Și o să vedem în ce formulă, pentru că deocamdată începutul este unul puternic identitar dacă ne uităm la prorușii de la Chișinău sau la declarațiile premierului", a explicat consultantul politic.
"Ca o paranteză: s-a vorbit foarte mult despre un antiamericanism declanșat. Nu, se pot naște germenii unui antiamericanism la nivelul unioniștilor din Republica Moldova, a celor care doresc unirea cu România și văd declarația ambasadorului ca un capăt de linie pentru acest proiect, și într-o măsură destul de mare la nivelul unioniștilor din România, care numeric sunt mai mulți ca cei din Republica Moldova - poate mai puțin pasionali, dar oricum dedicați acestui proiect pe care, chiar dacă politicienii români nu l-au trecut în agenda oficială, există o așteptare din partea lor ca să treacă acest lucru în agenda oficială; nu din partea întregii populații, dar din partea multor milioane de români, nu știm câți pentru că nu s-a făcut niște sondaje corecte în ultima vreme. Deci, germenii antiamericanismului pot exista, dar sunt declanșați tocmai de declarația ambasadorului SUA la Chișinău", a adăugat el.
Consultantul politic a mai arătat că, în acest moment, "Rusia dorește să își desăvârșească opera de la de la granița estică a NATO, adică să destabilizeze cât de tare poate".
"Acum vorbim de niște entități care arată așa astăzi: Moldova - după ce a scăpat de Voronin în urmă cu câțiva ani, a încerat o guvernare de intergrare europeană, după cum s-a și numit, cu un premier care azi este în pușcărie, domnul Filat, care a fost luat în brațe de două entități statale din UE, România și Germania, și care au fost foarte indulgente cu el. Nu au insistat foarte mult ca Filat să organizeze acolo economia de piață, să dea de pământ cu oligarhii, să lupte împotriva corupției, episod după care s-a furat și miliardul de dolari sau euro care nu se știe cine l-a furat, dar se știe pe unde a ajuns și, sigur, n-a ajuns în partea euroatlantică, iar azi la Chișinău avem o putere care la nivel guvernamental este dominată de Plahotniuc - care este un oligarh - și niște alegeri prezidențiale la orizont, în care candidatul care își afirmă explicit prorusismul sau proputinismul are cele mai mari șanse. Iar apropo de aceste algeri, cred că foarte interesant ar fi pentru cei care sunt curioși să afle cine anume a dat recomandări pentru anumiți politicieni sau persoane publice de la Chișinău care sunt puternic conectate cu Kremlinul, pentru ca să poată face vizite nestingherite la multe instituții foarte respectabile din Washington a foarte multe ONG-uri care sunt preocupate de euroatlantism și democrație și poate atunci ne vom lămuri. Personal, am văzut în iulie ultima dată, făcând o vizită la Washington, niște poze a două personaje de la Chișinău, la intervale separate, cu oameni din acele ONG-uri care în momentul în care i-am întrebat amical despre ce a fost vorba, mi-au spus că au beneficiat acele două persoane de recomandări, deși eu știam că acele persoane sunt puternic conectate la Kremlin. Asta e Republica Moldova azi și în fața acestor alegeri se află cu cel puțin trei focare care pretează puternic de la Transnistria, care este un conflict înghețat, dar care se poate dezgheța oricând, la Găgăuzia și, sigur, putem discuta și de Bugeac, care plusează din sud cu acel Consiliu Popular al Basarabiei, format la rândul lui tot din proruși", a explicat Gușă.
"Rusia dorește să își desăvârșească opera de la de la granița estică a NATO, adică să destabilizeze cât de tare poate. Deocamdată, știm bine cum a reușit în Bulgaria, cum a reușit în Ungaria, nici Cehia și Slovacia nu sunt deloc anti-Putin, ba dimpotivă. Și ușor ne dăm seama cum frontul uniunii euroatlantice a NATO este ca un șvaițer, iar dacă premierul Poloniei o să mai facă niște declarații, atunci o să ne gândim foarte mult ce se întâmplă acolo și cine mai suntem noi, această insulă proamericană dovedită. Practic, Rusia beneficiază în urma declarațiilor lui Pettit de un potențial de dezgheț al conflictelor de acolo, conflicte înghețate chiar de Rusia și pe care în mod normal cel care le îngheață poate să le și dezghețe doar atunci când simte că este în avantaj; pentru că acolo se controlează terenul. Știm bine că terenul la Chișinău sau în Transnistria și zonele adiacente este controlat de proruși, de oameni foarte duri care nu pot fi suspectați de euroatlantism. Iar dacă am vorbit despre asta, trebuie să discutăm și despre marele nostru regret din timpul administrației Obama, când într-o mare măsură frontul estic al NATO a fost neglijat pentru alte priorități ale politicii americane. Azi, probabil că tragem acele ponoase și probabil până când un nou președinte se va fi instalat la Casa Albă e greu de presupus că se va reconsolida o altă strategie pentru acest front unde ne luptăm să ne dăm seama ce se întâmplă. Pentru că acea rebipolarizare a jocului politic între SUA și Rusia a devenit extrem de evidentă odată cu intervenția fulminantă a Rusiei în Siria, într-un moment critic al conflictului de acolo după o discuție Putin-Omaba; această bipolarizare nu știm cum se va implementa în zona noastră de graniță și marea îngrijorare pe care trebuie să o avem este ce ascunde în spate viitorul; pentru că prezentul știm ce este, am văzut această declarație, ea va reazimuta total perspectiva asupra Moldovei și frontierei. Ce ne rămâne nouă să discutăm este rolul pe care putem să îl avem și felul în care, în afară de opinie care este necesară, trebuie să fie totuși la nivel diplomatic, informal, nu neapărat formal decoamdată, o serie de discuții în care să se lămurească cine are responsabilitate. Pentru că noi tot vorbim de politicienii români; politicienii români, de la președintele țării până la ultimul parlamentar au o responsabilitate. Și degeaba se ascund în spatele unor fraze, ei trebuie să facă lucruri. Nu se rezolvă treburile doar între președinte și președinte sau între premier și premier sau între Departamentul de Stat și reprezentantul Ministerului de Externe. Există posibilitatea discuțiilor între partide, există posibilitatea unor demersuri la nivel parlamentar sau în Parlamentul European. Pentru că nu putem să stăm cu brațele încrucișate, văzând cum un proiect neasumat politic, dar asumat din punct de vedere sentimental după 1989, pare că nu se mai întâmplă și nici să nu mai știm bine cum se joacă în stânga Prutului, în zona pe care noi o păzim ca și grăniceri la frontieră și să nu fim informați despre treburile care se fac acolo. Sau dacă nu, trebuie să fim informați și să avem o atitudine politică", a completat el.
În concluzie, Cozmin Gușă a subliniat că "perdantul de serviciu" și în acest context este Germania.
"Concluzia mea deocamdată este că perdantul de serviciu - care nu doar în Moldova este perdantul de serviciu din punct de vedere geopolitic - este Germania, care nu a fost în stare să se achite de sarcina informală care i-a fost dată în urmă cu mulți ani sau de un anumit privilegiu pe care l-a cerut de a aduce Moldova într-un traect euroatlantic. Cred că Germania acolo în cel mai bun caz nu a fost atentă sau a neglijat, iar în cel mai rău caz pot să mă gândesc la alte legături pe axa Berlin - Moscova, care au împiedicat sau au blocat demersurile Germaniei pentru a aduce Moldova sau a ajuta Republica Moldova să vină în siajul euroatlantic", a conchis consultantul politic.
