Mai exact, reprezentanţii creditorilor Greciei, Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene (BCE) şi FMI au spus că nu pot începe discuţiile până nu va fi găsită o locaţie potrivită, având în vedere importanţa discuţiilor şi faptul că mulţi greci detestă creditorii, după două programe dureroase de susţinere, potrivit Mediafax.
"Există unele probleme de logistică care trebuie rezolvate, în special legate de siguranţă. Sunt discutate mai multe opţiuni", a spus un oficial al Comisiei, fără să ofere detalii.
În acest context, mai mulţi oficiali au precizat că, în prezent, au loc doar discuţii tehnice, pentru rezolvarea unor chestiuni de logistică.
"Nu au sosit încă. Are loc o întârziere. Nu ştim când vor începe dar ştim că vor avea loc cu siguranţă", a spus un oficial din Ministerul elen de Finanţe, citat de The Guardian.
Totodată, oficiali guvernamentali eleni au confirmat că discuţiile au fost amânate şi din cauza cererii neaşteptate a FMI ca Grecia să solicite oficial participarea Fondului la noul program de susţinere.
Pe de altă parte, creditorii vor acces la ministere şi documente, aşa cum s-a întâmplat înainte de venirea la putere a partidului Syriza, în ianuarie.
"S-a pierdut o mulţime de încredere, iar marea problemă este cu cine se vor întâlni, la care ministere vor fi primiţi, la ce documente vor avea acces", a declarat Anna Asimakopoulou, ministru de Finanţe din umbră al principalului partid de opoziţie, Noua Democraţie.
Guvernul elen vrea ca un acord privind programul de susţinere financiară să fie convenit până pe 20 august, când Grecia trebuie să plătească BCE 3,4 miliarde de euro. Astfel, în baza acordului convenit la summit-ul zonei euro, obiectivul este ca până în 2018 Guvernul să obţină un excedent al bugetului primar de 3,5% din PIB.
Băncile din Grecia au nevoie urgentă de bani
Purtătorul de cuvânt al FMI, Gerry Rice, indica, joi, într-un briefing de presă, că şefa misiunii FMI în Grecia, Delia Velculescu, ar putea să nu meargă la discuţii. Rice mai preciza că Fondul nu ştie, încă, dacă va contribui la finanţarea Greciei, punând astfel presiune pe liderii europeni să accepte un plan detaliat de restructuare a datoriilor statului elen.
"În privinţa restructurării datoriilor trebuie să existe un angajament concret, specific", mai afirma Rice.
Parlamentul elen a aprobat, joi, un al doilea set de reforme solicitate de creditorii ţării pentru începerea negocierilor pentru programul de salvare.
Grecia a început să-și plătească datoriile. Ce a luat cu o mână dă cu alta
Liderii zonei euro au ajuns, pe 13 iulie, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro. Grecia şi-a asigurat promisiunea restructurării datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unui pachet în valoare de 86 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în spaţiul monedei unice.
Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.
