PICCJ a infirmat, în 5 aprilie, ordonanţa din 14 octombrie 2015 a Secţiei Parchetelor Militare de clasare a dosarului Revoluţiei şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cauză.
În luna aprilie, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a trimis la instanţa supremă dosarul “Revoluţiei”, fiind necesară transportarea acestuia cu un microbuz, din cauza numărului mare de volume ale cauzei.
Cauza a primit o decizie de clasare, din lipsă de probe, în 14 octombrie 2015, când la conducerea PICCJ a fost Tiberiu Niţu. Acesta a demisionat în 2 februarie, după ce a fost pus sub acuzare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul fostului ministru al Internelor Gabriel Oprea privind deplasarea cu coloană oficială.
Prim-adjunctul procurorului general, Bogdan Licu, care asigura interimatul la conducerea PICCJ după demisia lui Tiberiu Niţu, anunţa că, în urma reanalizării cauzei, s-a constatat că soluţia de clasare a Secţiei Parchetelor Miltiare este netemeinică şi nelegală, fiind adoptată pe baza unei cercetări incomplete, cu ignorarea unor informaţii, date şi documente esenţiale referitoare la evenimentele din decembrie 1989.
După decizia de clasare, aproximativ 100 de persoane, victime ale Revoluţiei sau urmaşi ai acestora, dar şi membri ai Asociaţiei "21 Decembrie" au atacat hotărârea. Contestaţiile au fost depuse atât la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cât şi la instanţa supremă.
Dosarul Revoluţiei din 1989 este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.
Peste 4.500 de dosare au fost deschise pentru faptele comise în decembrie 1989, din care au fost trimise în judecată 112 dosare, cu 275 de inculpaţi, între care 25 de generali, 114 ofiţeri, 13 subofiţeri, 36 de militari în termen şi 87 de civili.
