"Modificarea reglementărilor privind realizarea activităților de supraveghere tehnică, ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale a României (C.C.R.), va impune detașarea, în cadrul D.N.A., a unui număr de 130 de lucrători de poliție și pregătirea specifică a acestora precum şi achiziția de autovehicule și echipamente tehnice suplimentare. Aceste măsuri presupun un efort bugetar în valoare de aproximativ 10.415.000 euro", a anunțat DNA într-un comunicat.
"Asigurarea acestor resurse condiţionează desfăşurarea, în continuare, cu aceeaşi eficiență, a activității de investigare a infracțiunilor de corupție, de către DNA.
Având în vedere aceste aspecte, conducerea DNA a transmis Ministerului Justiției, în cursul acestei zile, o adresă în care se explică de ce este necesară promovarea unei hotărâri de guvern prin care să fie suplimentat numărul maxim de posturi al Direcției Naționale Anticorupție cu 130 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, precum și rectificarea bugetului instituției cu suma anterior menționată", mai preciează comunicatul DNA.
Decizia CCR
Plenul CCR a admis pe 16 februarie, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor din Codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de "organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției", ci și de "alte organe specializate ale statului".
"În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma 'ori de alte organe specializate ale statului' din cuprinsul dispozițiilor art.142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art.1 alin. (3), conform cărora România este stat de drept, în care drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt garantate", preciza CCR.
Curtea a constatat, totodată, că sintagma supusă controlului nu respectă condițiile de calitate ale unei norme legale sub aspectul clarității, preciziei și predictibilității, întrucât "nu permite subiecților de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor".
Alineatul din Codul de procedură penală supus controlului de constituționalitate prevede că "procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului".
Redăm mai jos principalele argumente conţinute în adresa transmisă de conducerea DNA.
Modificarea reglementărilor privind realizarea activităților de supraveghere tehnică este consecința unei decizii a C.C.R., prin care s-a constatat că sunt neconstituţionale dispozițiile articolului ce reglementează punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, din actualul Cod de procedură penală.
În prezent, Direcția Națională Anticorupție cooperează în vederea realizării activităților de supraveghere tehnică cu Serviciul Român de Informații (S.R.I.), care asigură suport logistic și tehnic pentru interceptarea comunicațiilor la distanță, accesul la sisteme informatice, supravegherea audio – video și localizarea prin mijloace tehnice.
În situația în care, după publicarea deciziei menționate în Monitorul Oficial, organele judiciare se vor afla în imposibilitatea de a folosi resursele operaționale ale S.R.I., va fi necesară suplimentarea resurselor proprii ale D.N.A. pentru a putea asigura în continuare eficiența activității de investigare a infracțiunilor de corupție.
În acest scop, s-a realizat o evaluare preliminară a volumului de activitate al D.N.A. din perspectiva activității de supraveghere tehnică, pentru a estima resursele necesare pentru preluarea integrală a tuturor activităţilor de punere în executare a mandatelor emise de judecătorii de drepturi și libertăți, fiind identificate următoarele necesităţi:
- achiziţionarea de logistică pentru efectuarea înregistrărilor ambientale - cost estimat de aproximativ 1.150.000 euro;
- achiziţionarea de logistică în materia interceptării comunicaţiilor - cost estimat de aproximativ 415.000 euro;
- detașarea unui număr suplimentar de 130 de lucrători de poliţie judiciară care să gestioneze infrastructura tehnică suplimentară, să asigure monitorizarea în timp real a comunicațiilor interceptate, să realizeze supravegheri operative și înregistrări ambientale în spații publice sau private - cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro anual (efortul bugetar este în realitate mai mic , pentru că, prin detașare de la Ministerul Administrației și Internelor la D.N.A se realizează o economie corespunzătoare în bugetul ministerului);
- atribuirea / achiziţia unui sediu secundar pe raza municipiului Bucureşti în proximitatea sediului central al DNA (suprafaţă utilă de minim 1.000 - 1.500 mp şi loc de parcare pentru minim 10 autovehicule) - cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro sau 180.000 euro/an;
- achiziţionarea unui număr de 30 autovehicule de diferite tipuri - cost estimat de aproximativ 650.000 euro;
- realizarea unor programe de pregătire profesională care să asigure că acești polițiști dobândesc în timp cunoștințele specifice activității de supraveghere tehnică - cost estimat 200.000 euro.
Suma totală astfel calculată se ridică la aproximativ 10.415.000 euro.
Menționăm că, pentru aceste estimări, s-a avut în vedere ipoteza folosirii de către organele de urmărire penală a infrastructurii existente la nivelul S.R.I, pentru interceptarea comunicaţiilor la distanţă. În situația în care ar fi necesare achiziții suplimentare pentru substituirea acestor echipamente, costurile ar crește în mod substanțial, fără ca la acest moment să putem face o estimare, având în vedere că un asemenea demers nu a mai fost realizat în cadrul sistemului judiciar.
Raportat la timpul necesar pentru realizarea procedurilor de achiziție, precum și pentru selecția și pregătirea personalului, în perioada imediat următoare, eficiența activității de supraveghere tehnică ar putea să scadă semnificativ, cu impact corespunzător asupra finalității investigațiilor efectuate în aceste cauze. Estimăm că activitatea ar putea reveni la standardele din prezent într-un interval de aproximativ doi ani de la momentul la care sunt asigurate resursele menționate anterior.
