De ce nu este constituțională reorganizarea ANAF? Motivarea CCR

Curtea Constituțională a României (CCR) susține, în motivarea deciziei prin care a admis excepțiile de neconstituționalitate invocate în cazul legii reorganizării ANAF, că nu a fost respectat bicameralismul și nu s-a cerut un punct de vedere de la Guvern în acest caz.

CCR atrage atenția că legiuitorul nu a respectat două condiții care contravin normelor constituționale.

"Din derularea procedurii legislative rezultă că în Camera decizională, după parcurgerea procedurii de avizare a propunerii legislative, prin intermediul unor amendamente propuse de membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, sesizate în fond și însușite de plenul Camerei Deputaților cu ocazia dezbaterii propunerii legislative, au fost introduse dispoziții noi privind înființarea unui organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, finanțat de la bugetul de stat", explică judecătorii.

Aceștia notează că "noua lege prevede, așadar, reorganizarea ANAF sub două aspecte: primul vizează structuri din cadrul ANAF, respectiv direcțiile generale regionale, care se desființează prin divizare, legea dispunând înființarea direcțiilor finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, noile structuri rămânând în cadrul ANAF, și al doilea vizează înființarea unei noi structuri cu personalitate juridică, respectiv Direcția Generală a Vămilor, organ de specialitate al administrației publice centrale, care preia atribuțiile, activitățile, posturile și personalul structurilor vamale din cadrul ANAF și al unităților subordonate, dar care urmează a funcționa în subordinea Ministerului Finanțelor Publice".

"Dincolo de nerespectarea principiului bicameralismului, consacrat de art.61 alin.(2) din Constituție, care, deși nu a fost invocat de către autorii sesizării, nu poate trece neobservat în analiza efectuată de instanța constituțională, Curtea constată că ambele aspecte vizate de actul normativ supus controlului presupun reorganizarea instituțională a activității din domeniile reglementate, prin înființarea unor structuri în cadrul unui organ de specialitate al administrației publice centrale, respectiv a unui organ de specialitate al administrației publice centrale, care implică cheltuieli bugetare privind logistică și personalul angajat", se arată în documentul citat.

CCR mai susține că legiuitorul nu a cerut un punct de vedere de la Guvern, deși a emis o lege care implică cheltuieli bugetare.

"Potrivit dispozițiilor art.111 alin.(1) teza a doua din Constituție, "în cazul în care o inițiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie", iar art.138 alin.(5) prevede expres că "Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare"", reamintesc judecătorii.

Astfel, notează judecătorii în motivare, în conformitate cu dispozițiile art.111 alin.(1) prima teză din Constituție, "Guvernul și celelalte organe ale administrației publice, în cadrul controlului parlamentar al activității lor, sunt obligate să prezinte informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul președinților acestora".

CCR arată că textul stabilește, pe de o parte, obligația Guvernului și a celorlalte organe ale administrației publice de a prezența informațiile și documentele necesare actului legiferării și, pe de altă parte, modalitatea de obținere a acestor informații, respectiv la cererea Camerei Deputaților, a Senatului sau a comisiilor parlamentare, prin intermediul președinților acestora.

"Din aceste dispoziții rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională a colaborării dintre Parlament și Guvern în procesul de legiferare, instituind obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice (a se vedea Decizia nr. 515 din 24 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.195 din 14 decembrie 2004)". se mai arată în document.

Curtea arată că "în cadrul raporturilor constituționale dintre Parlament și Guvern este obligatorie solicitarea unei informări atunci când inițiativa legislativă afectează prevederile bugetului de stat".

"Această obligație a Parlamentului este în consonanță cu dispozițiile constituționale ale art. 138 alin. (2) care prevăd că Guvernul are competența exclusivă de a elabora proiectul bugetului de stat și de a-l supune spre aprobare Parlamentului. În temeiul acestei competențe, Parlamentul nu poate prestabili modificarea cheltuielilor bugetare fără să ceară Guvernului o informare în acest sens. Dat fiind caracterul imperativ al obligației de a cere informarea menționată, rezultă că nerespectarea acesteia are drept consecință neconstituționalitatea legii adoptate (Decizia nr. 1.056 din 14 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 23 noiembrie 2007)", conchid judecătorii CCR.

Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, în 21 mai, sesizarea de neconstituționalitate a PNL, USR, PMP și a Pro România asupra legii privind reorganizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Sesizarea a fost depusă de 104 deputați de la PNL, USR, PMP și Pro România, cu referire la neconstituționalitatea Legii pentru modificarea OUG 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.