De ce a închis DNA dosarul fostului ministru Petre Tobă

"La data de 09 noiembrie 2018, față de persoana respectivă, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, conform art. 16 lit. a („fapta nu există”) din Codul de Procedură Penală. Considerentele pe care s-a întemeiat această soluție au avut la bază faptul că în urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au reieșit probe din care să rezulte că fapta pretins a fi săvârșită întrunește condițiile de tipicitate ale infracțiunii reținute inițial în sarcina persoanei respective", transmite DNA, într-un comunicat de presă.

De ce s-a închis dosarul foștilor șefi ai DIPI (serviciul secret al MAI).

Șefii procuroarei de caz, Florentina Mirică, care au infirmat și clasat dosarul, au explicat că foștii șefi ai DIPI nu erau ordonatori de credite pentru a putea fi acuzați de deturnare de fonduri. În schimb, șefii MAI erau ordonatori de credite, relatatează g4media.ro.

Cel mult, explică DNA, șefii DIPI ar fi comis o contravenție. Comunicatul DNA nu explică, însă, de ce doi foști ofițeri DIPI au recunoscut că au deturnat fondurile oprtative și au falsificat documentele justificative, iar Tribunalul i-a condamnat la închisoare cu suspendare. Mai mult, instanța a anulat și documentele justificative falsificate.

În plus, a explicat DNA, chefurile de la Excelsior și Bârlogul Lupilor, băuturile și parfumurile, plătite cu bani din fondurile operative secrete destinate descoperirii faptelor de corupție, erau „nevoi operative care țin de desfășurarea activității instituției”.

„La data de 09 noiembrie 2018, procurorii anticorupție au dispus față de persoanele respective soluția clasării, conform art. 16 lit. a („fapta nu există”) și b („fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”) din Codul de Procedură Penală.

Această concluzie a procurorilor anticorupție s-a bazat, printre altele, pe următoarele considerente:

• niciuna dintre persoanele în sarcina cărora s-a reținut săvârșirea infracțiunii de „deturnare de fonduri” nu au avut calitatea de ordonatori de credite, neputând fi astfel subiecți activi ai infracțiunii respective. Măsura virării de bani de la o clasificație bugetară la alta, în cadrul aceluiași capitol bugetar, nu o putea dispune, potrivit legii, decât ordonatorul principal de credite, care, în speță, era M.A.I., instituția D.I.P.I. fiind doar ordonator terțiar de credite, (această prevedere este reglementată de art. 47 alin. 8, nerespectarea acestei dispoziții constituind în fapt o contravenție, stabilită de art. 72 alin. 1 lit. b din aceeași lege).

• din probele administrate în cauză nu a rezultat că persoanele respective și-ar fi însușit sumele de bani menționate mai sus, ci dimpotrivă, că acestea au avut destinația acoperirii unor nevoi operative care țin de desfășurarea activității instituției și care au existat în realitate. Mai mult decât atât, folosirea sumelor de bani s-a circumscris unor cheltuieli operative prevăzute de ordinele M.A.I. și hotărârile C.S.A.T.,

• în urma analizării probatoriului administrat în cauză, se constată că rapoartele mai sus menționate nu conțin mențiuni false, cheltuielile au fost reale, iar încadrarea acestora la un anumit temei legal nu poate atrage răspunderea penală, astfel că nu este îndeplinită condiția de tipicitate privind elementul material al infracțiunii de fals intelectual. De asemenea, simpla consemnare a unui temei legal eronat în cuprinsul unui înscris oficial nu îndeplinește rigorile impuse de legiuitor pentru existența elementului material al infracțiunii de fals intelectual.

În concluzie, chiar și în ipoteza că ar fi existat nereguli financiare cu privire la modul de utilizare și justificare a fondurilor operative, nu poate fi ignorat faptul că acestea nu au fost nici delapidate și nici deturnate, putându-se vorbi de o eventuală răspundere materială sau contravențională, după caz”, se arată în comunicatul DNA.

Procuroarea de caz, Florentina Mirică, a vrut să-i trimită în judecată pe fostul ministru de Interne și pe foștii șefi ai DIPI pentru favorizarea făptuitorului și, respectiv, deturnare de fonduri, delapidare, fals și uz de fals. Foștii șefi ai DIPI erau acuzați că au tocat bani din fondurile operative secrete pe chefuri între ei (nu cu sursele), pe lux pentru folosul propriu și pentru protocol, deși există capitole bugetare separate pentru activități operative, achiziții și protocol. Tobă era acuzat că nu ar fi desecretizat documente care ar fi probat vinovăția acestora.

Rechizitoriul procuroarei Mirică a fost infirmat și clasat de șeful interimar al Secției a I-a din DNA, Dănuț Volintiru, deși doi dintre foștii ofițeri DIPI au recunoscut că au deturnat fondurile operative și au falsificat documentele justificative. Cei doi au fost condamnați definitiv la câte un an cu suspendare. În plus, un prim dosar cu acuzații similare, care îl vizează pe fostul ministru de Interne, Gabriel Oprea, a fost trimis instanței de judecată. După decizia de clasare, procuroarea Mirică a plecat din DNA, iar CSM i-a aprobat transferul la Parchetul Capitalei, începând cu data de 1 decembrie 2018.

De ce s-a închis dosarul lui Tobă. Fostul ministru de Interne, Petre Tobă, era acuzat că a refuzat să desecretizeze documente care ar fi probat vinovăția foștilor șefi ai DIPI. DNA a cerut și a obținut avizul președintelui Klaus Iohannis pentru a-l pune sub acuzare pe Petre Tobă pentru favorizarea făptuitorului. Cu toate acestea, Departamentul Securității Naționale (DSN) de la Administrația Prezidențială a opinat în sensul nedesecretizării de către ministrul de Interne Petre Tobă a documentelor solicitate de procuroarea Mirică. Opinia DSN a stat la baza refuzului lui Tobă.

„La data de 09 noiembrie 2018, față de persoana respectivă (fostul ministru de Interne petre Tobă – n.r.), procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, conform art. 16 lit. a („fapta nu există”) din Codul de Procedură Penală.

Considerentele pe care s-a întemeiat această soluție au avut la bază faptul că în urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au reieșit probe din care să rezulte că fapta pretins a fi săvârșită întrunește condițiile de tipicitate ale infracțiunii reținute inițial în sarcina persoanei respective (favorizarea făptuitorului – n.r.).

Concret, „pretinsul refuz” al fostului ministru al Afacerilor Interne de a declasifica documentele respective, materializat într-o adresă trimisă Direcției Naționale Anticorupție, a avut la bază un răspuns primit de la Administrația Prezidențială – Departamentul Securității Naționale, în care era precizat refuzul de declasificare și motivele acestuia. De asemenea, în cuprinsul aceluiași document, persoana respectivă și-a arătat disponibilitatea de a prezenta organelor de urmărire penală documentele solicitate sau posibilitatea organelor de urmărire penală de a studia aceste documente la sediul D.I.P.I. În plus, nu există nicio normă legală care să oblige conducătorul unei instituții publice să declasifice un document la cererea organului de urmărire penală.

Mai mult, în dosarul nr. 20/P/2016 (primul dosar DIPI în care a fost deferit Justiției fostul ministru de Interne, Gabriel Oprea, pentru acuzații similare – n.r.) , înscrisurile a căror declasificare s-a cerut, au fost ridicate și prezentate organelor de urmărire penală și au fost folosite ca probe. Așadar, nu se poate reține reaua credință a fostului ministru al Afacerilor Interne și, cu atât mai puțin, existența pretinsului scop urmărit de acesta, de a ajuta la excluderea probelor”, se arată în comunicatul DNA, privindu-l pe fostul ministru de Interne, Petre Tobă.

DNA îl acuza pe Petre Tobă că, pe 01 aprilie 2016, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, Petre Tobă ar fi refuzat să declanșeze declasificarea parțială a unor documente solicitate de anchetatori în dosarul în care Gabriel Oprea a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu în legătură cu cheltuieli din bugetul Departamentului de Informații și Protecție Internă. DNA preciza că, în acest dosar, Petre Tobă este cercetat alături de alte 24 de persoane - șefi și angajați din cadrul Ministerului Afacerilor Interne - Departamentul de Informații și Protecție Internă (D.I.P.I.), suspecte pentru infracțiuni de deturnare de fonduri, delapidare, abuz în serviciu, fals și uz de fals.