Criza imigranţilor. Polonia, anunţ neaşteptat: refuz categoric pentru Germania

De asemenea, Gauck i-a transmis lui Duda — învestit cu trei săptămâni în urmă și aflat la prima sa vizită la Berlin — că Germania dorește ca partenerii din UE să-și asume angajamente de a prelua refugiați prin cote, deși ideea repartizării refugiaților prin cote obligatorii, propusă și de Comisia Europeană, nu a întrunit suficient sprijin în cadrului Consiliului European, liderii europeni convenind ca statele lor să preia în mod 'voluntar' 60.000 de refugiați în următorii doi ani.

'Ne-am bucura dacă Europa va ajunge la o politică comună în ceea ce privește refugiații', a afirmat Gauck în timpul ceremoniei de primire a lui Duda. În replică, acesta din urmă a declarat că Germania și Polonia au un partener strategic, dar țara sa nu poate prelua mai mulți refugiați, întrucât a oferit deja refugiu miilor de ucraineni care au fugit din calea războiului din Donbas (estul Ucrainei), unde o escaladare a conflictului ar putea determina ca un număr și mai mare de localnici să plece către vest.

El a insistat că deciziile privind primirea imigranților trebuie să se bazeze pe capacitățile fiecărei țări. Pe de altă parte, președintele polonez a cerut să se facă mai mult pentru combaterea cauzelor care au condus la actualul val de refugiați și să se ia măsuri împotriva traficanților care aduc ilegal acești imigranți în Europa.

Fostul președinte polonez Bronislaw Komorowski a manifestat o atitudine prietenoasă față de Germania, ce nu este însă pe deplin împărtășită de partidul Lege și Justiție (PiS), din care face parte Andrzej Duda. Totuși, actualul președinte polonez a declarat că relațiile apropiate cu Germania sunt importante.

Potrivit ultimelor date comunicate de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), de la începutul acestui an, în total 322.914 refugiați veniți din Africa, Orientul Mijlociu și Asia au reușit să ajungă în Europa traversând Marea Mediterană.

Germania se așteaptă să primească anul acesta circa 800.000 de cereri de azil din partea unor astfel de refugiați veniți din afara Europei, dar și a multora din Balcani. Drept urmare, guvernul de la Berlin intenționează să intensifice repatrierea refugiaților a căror cerere de azil nu poate fi justificată de războaie sau de represiuni politice, cum sunt cei proveniți din țările grupate în așa-numita zonă a Balcanilor Occidentali, și să acorde în schimb atenție celor care vin din zone de conflict, cum este cazul sirienilor.