In apropiere de satul Kova din regiunea Krasnoyarsk din Rusia, in mijlocul unei paduri, se afla o pajiste misterioasa, de forma ovala, unde au loc mai multe fenomene greu de explicat. Locuitorii din apropiere au sculptat pe trunchiul unui copac un chip al Satanei, ca sa-i avertizeze pe drumeti sa pastreze distanta, iar locul a fost numit Cimitirul Diavolului.
Locul iti da fiori si daca il vezi prin prisma unor imagini. Putinii oameni care au avut curajul sa vina aici ca sa cerceteze fenomenul s-au plans de dureri de cap, greata si stari inexplicabile de anxietate, iar echipamentele de cercetare li s-au defectat brusc.
De altfel, multi exploratori care au vrut sa ajunga aici au disparut in imensa taiga ruseasca. In total 75 de persoane, intre anii 1980-1990, inclusiv trei grupuri organizate, nu s-au mai intors niciodata.
Pasarile sau animalele care intra in aceasta poiana mor, dar in mod ciudat cadavrele lor nu se descompun. Vegetatia nu prea creste in zona, iar animalele evita sa se apropie, scrie efemeride.ro.
Unul din cele mai cunoscute cazuri este cel al unui grup de turisti din orasul Nabarezhnye Chelny, care a plecat sa caute Cimitirul Diavolului, dar nu a mai fost vazut niciodata.
In anul 1991 o expeditie a unor ufologi din Vladivostok a avut partial succes. Alexander Renpel, unul dintre participanti, spune ca in drum spre pe acea pajiste au inceput sa se intample lucruri nefiresti.
„Acul busolei mele s-a blocat si indica numai nordul. Spre seara, oamenii au inceput sa simta furnicaturi in corp, aveau dureri de cap si de dinti. Toti eram foarte anxiosi. Cand am ajuns la pajiste, echipamentul nostru radio s-a stricat si am decis sa ne intoarcem”, povesteste Renpel.
Alte doua expeditii au fost organizate dupa anul 2000 de grupul de cercetare Phenomenon. Din pacate, si ei s-au intors dupa ce echipamentul li s-a stricat, in apropierea pajistei.
Liderul uneia dintre expeditii, Nikita Tomin, spune ca in drum spre Cimitirul Diavolului au dat peste o moara de apa parasita, pe jumatate prabusita.
Analizand resturile cladirii, exploratorii au inteles ca in urma cu 30-50 de ani cineva a incercat probabil sa repare aceasta moara.
In mod ciudat, moara fusese construita in mijlocul padurii, iar cel mai apropiat sat era la o departare de 5-6 kilometri.
Ce se intampla in Cimitirul Diavolului?
Tomin crede ca anomaliile din Cimitirul Diavolului au legatura cu prabusirea meteoritului de la Tunguska, in anul 1908.
Regiunea de padure care a fost distrusa atunci se afla destul de aproape de traseul pe care il urmau pastorii cu cirezile lor. Ciobanii au dat peste regiuni foarte intinse din taiga, care au fost arse de explozia care a urmat impactului.
Copacii fusesera carbonizati si culcati la pamant pe o suprafata de peste 2.000 de kilometri patrati.
Dupa acest eveniment, pastorii cu schimbat traseul vitelor, acesta fiind deviat cu 3 km, dar unele animale au continuat sa urmeze cararile cunoscute, ajungand probabil in poiana, unde au murit. De aceea, in final, satenii din Kostino, Chemba and Karamyshevo au decis sa se mute.
In anii 1920, un expert in cresterea vitelor, pe nume Semchenko, a vrut sa cerceteze poiana, despre care se spune ca are o gaura chiar in centru. El a aruncat in gaura o funie cu o greutate in capat, dar dupa zeci de metri aceasta nu atinsese inca fundul.
Totodata, Semchenko a observat ca doar in apropierea acestei gauri erau cadavre de pasari, iar carnea lor era de culoare purpurie.
Tuguska, unde a avut loc explozia din anul 1908, se afla relativ in apropiere de Cimitirul Diavolului, tot in regiunea Krasnoyarsk.
Mai exista insa o teorie, potrivit careia sub aceasta pajiste ar arde mocnit un foc subteran alimentat de zacamintele de carbuni.
Cel care a lansat ipoteza, in anii 1980, este Victor Zhuravlev, profesor de matematica si fizica la Academia de Stiinte.
Poiana se afla deasupra unui zacamant de carbune, iar un foc subteran care ar arde aici ar consuma oxigen si ar elibera monoxid de carbon, un gaz incolor si inodor.
Astfel se pot explica moartea animalelor si senzatiile de rau resimtite de oamenii care au ajuns aici.
Practic, gazul are iesi din pamant ca o coloana invizibila, raspandindu-se doar intr-o zona limitata.
Otravirea cu monoxid de carbon poate explica si culoarea rosiatica a carnii animalelor moarte de aici. Ajuns in organism, gazul se combina cu hemoglobina din sange, cu proteinele din muschi si va da tesutului culoarea rosiatica.
De aceea, persoanele care au murit in urma inhalarii de monoxid de carbon au obrajii rosii, ca si cand ar fi imbujorati.
In cazul unei intoxicatii usoare, oamenii vor suferi de dureri de cap, dureri musculare, lesin, depresie, teama sau anxietate. In cazuri grave insa, gazul otravitor este fatal.
Din pacate, aceasta teorie nu poate explica relatarile privind stricarea echipamentelor sau dereglarea busolei.
