Grecii au spus NU austerităţii. Peste 61% dintre greci nu sunt de acord cu propunerile creditorilor internaţionali, potrivit rezultatelor oficiale parțiale numararea a 90% dintre voturi, informează CNN.
O victorie a taberei NU este considerată de numeroși observatori drept un 'salt în necunoscut', existând riscul unei adevărate furtuni economice al cărei deznodământ va depinde de atitudinea partenerilor europeni.
UPDATE ora 23.00. Prima reactie negativa ar putea fi furtuna de pe pietele financiare luni dimineata, scrie The Guardian. Expertii in investitii se asteapta la mari tulburari pe piete si spun ca investitorii nu se asteptau la un rezultat atat de transant.
Grecia a ales! A spus NU propunerilor creditorilor intrenationali si merge pe mina guvernului condus de Alexis Tsipras. Grecia este prinsa intre cererile creditorilor externi, care impuneau noi masuri de austeritate si protestele de strada, precum si intre nevoia de imprumut pentru a salva tara de la faliment si furia strazii care cerea stoparea masurilor de austeritate.
O Grecie macinata, care duminica a decis, prin vocea locuitorilor ei, ce cale va urma. Iar grecii au fost atit de implicati in luarea unei decizii pentru viitorul lor, inci au revenit in numar foarte mare in tara, doar pentru a vota.
Deși pe plan politic criza internă s-ar încheia în urma votului NU dat de greci și Tsipras ar câștiga mai multă legitimitate, el tot va fi nevoit să discute cu Eurogrupul. Însă nu se știe dacă acesta din urmă va fi dispus la noi negocieri cu un astfel de premier, potrivit Agerpres.
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a lăsat să se înțeleagă că le exclude, întrucât în opinia sa un 'Nu' la referendum ar însemna că Grecia spune 'Nu' Europei.
Totuși, Tsipras s-a arătat încrezător, el apreciind că un 'Nu' îi va oferi mai multă forță de negociere și va putea astfel să obțină un acord 'mai bun'. În acest scenariu optimist este foarte important de văzut cât de departe ar fi dispuși creditorii internaționali să meargă cu concesiile făcute Greciei.
Dar în ipoteza unei rupturi totale între Grecia și Eurogrup, BCE ar putea să oprească orice finanțare pentru băncile grecești, care ar intra în faliment.
Pentru a le recapitaliza, guvernul de la Atena ar avea ca opțiune crearea unei monede paralele, care în actualele condiții ar putea conduce la o inflație galopantă, iar Grecia, ieșită astfel de facto din zona euro, s-ar scufunda în haos.
O asemenea evoluție va necesita din nou ajutorul partenerilor europeni, care însă ar putea decide să nu intervină, din cauza riscurilor politice și economice care ar plana asupra întregii zone euro.
