"Pe măsură ce rata creditelor neperformante continuă să crească, ajungând la peste 22% în primul trimestru din 2014, mulţi bancheri români sunt preocupaţi de calitatea portofoliului lor de credite, precum şi de disponibilitatea capitalului, de vreme ce instituţiile de credit pot fi nevoite să ceară acţionarilor infuzii de capital pentru a se conforma cu normele prudenţiale ale Băncii Naţionale a României", a declarat Paul Facer, partener şi liderul echipei de servicii de audit pentru sectorul financiar din cadrul PwC România.
La rândul său, Diana Coroabă, partener şi liderul echipei de servicii de consultanţă fiscală pentru sectorul financiar al PwC România, spune că băncile româneşti au trecut prin procese ample de reorganizare în ultimii ani, bancherii fiind preocupaţi de eficienţa managementului schimbării şi de impactul pe care aceste schimbări îl vor avea asupra organizaţiilor lor în viitor.
"Este clar că în mediul post-criză, practicile de afaceri obişnuite nu mai sunt o strategie sănătoasă de creştere pentru băncile româneşti care trebuie să-şi ajusteze guvernanţa corporativă, practicile de vânzări şi de afaceri, precum şi să-şi redimensioneze echipele şi să le redefinească funcţiunile pentru a se adapta noii realităţi economice", a adăugat Diana Coroabă.
Pe de altă parte, spre deosebire de ediţia precedentă a sondajului (2012), în care riscul de lichiditate era văzut ca una dintre principalele ameninţări pentru sistemul bancar din România, acest risc se pare că s-a estompat pe măsură ce bancherii locali au văzut că Banca Naţională a furnizat suficientă lichiditate în piaţă şi a micşorat treptat rezervele minime obligatorii, notează raportul.
La nivel global, supra-reglementarea şi riscul ingerinţei politice sunt pe primele locuri în topul riscurilor percepute de către bancheri. În România, ingerinţa politică ocupă lucul 12 din 28 în topul preocupărilor bancherilor.
Sondajul arătă un mesaj clar din partea respondenţilor: povara noilor reglementări devine excesivă, ceea ce poate dăuna redresării şi creşterii economice.
Ingerinţa politică a fost de asemenea menţionată de către respondenţi ca generând mai multe costuri şi constrângeri pentru sectorul bancar. Cel mai ridicat nivel de îngrijorare privind ingerinţa politică este înregistrat în Europa, acolo unde au fost propuse şi adoptate mai multe măsuri, atât la nivel comunitar, cât şi naţional, pentru a face băncile mai sigure.
Cu toate acestea, sondajul global arată şi că percepţia generală privind riscurile pentru sectorul bancar a început să scadă, pentru prima dată după şapte ani, ceea ce sugerează că perspectivele sectorului se îmbunătăţesc.