"Numai in dosarul care s-a pronuntat decizia se poate face revizuire, restul nu mai poate să faca. Ce a fost pana la data deciziei ramane bun facut. Urmărirea penala se va face de către procurori şi Inspectia Judiciara, nu am facut nimic dezastruos, am înlaturat trei cuvinte, “si alte organe ale statului”, acum am aflat care erau", a spus Zegrean.
Curtea Constituțională a dat miercuri publicității motivarea deciziei prin care a stabilit că doar procurorii și polițiștii pot asculta cetățenii suspectați că încalcă legea. Judecătorii spun că decizia se aplică şi cauzelor aflate pe rol, de la data publicării în monitorul oficial.
Decizia care interzice SRI să facă interceptări se va aplica dosarelor aflate pe rol
Curtea Constituțională a României (CCR) mai susține că nicio reglementare din legislația națională în vigoare, cu excepția dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, nu conține vreo normă care să consacre expres competența unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică.
Ce spune CCR în motivare:
"În examinarea criticilor de neconstituţionalitate, Curtea constată că nicio reglementare din legislaţia naţională în vigoare, cu excepţia dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, nu conţine vreo normă care să consacre expres competenţa unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică. Or, pornind de la datele concrete din speţa dedusă controlului de constituţionalitate, Curtea apreciază că reglementarea în acest domeniu nu poate fi realizată decât printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislaţie infralegală, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decât autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate (a se vedea în acest sens şi Decizia nr.17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.79 din 30 ianuarie 2015, par.67 şi 94).
DNA anunță care este efectul aplicării deciziei CCR
"Modificarea reglementărilor privind realizarea activităților de supraveghere tehnică, ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale a României (C.C.R.), va impune detașarea, în cadrul D.N.A., a unui număr de 130 de lucrători de poliție și pregătirea specifică a acestora precum şi achiziția de autovehicule și echipamente tehnice suplimentare.
Aceste măsuri presupun un efort bugetar în valoare de aproximativ 10.415.000 euro.
Asigurarea acestor resurse condiţionează desfăşurarea, în continuare, cu aceeaşi eficiență, a activității de investigare a infracțiunilor de corupție, de către DNA.
Având în vedere aceste aspecte, conducerea DNA a transmis Ministerului Justiției, în cursul acestei zile, o adresă în care se explică de ce este necesară promovarea unei hotărâri de guvern prin care să fie suplimentat numărul maxim de posturi al Direcției Naționale Anticorupție cu 130 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, precum și rectificarea bugetului instituției cu suma anterior menționată", precizează un comunicat DNA.
Soluția Ministerului Justiției
Ministrul Justiţiei a anunţat că a găsit o soluţie tranzitorie pentru ca interceptările să poată fi făcute în continuare, de instituţiile statului: o ordonanţă de urgenţă, prin care aparatura SRI să fie folosită de procurori şi poliţiştii judiciari.
"Aş dori să fac şi precizarea că nu DNA este afectat cu precădere, ci şi DIICOT şi parchetele regulate. Avem şi noi în România, ca şi în alte state europene, cauze care să spunem că nu suscită rating extraordinar, dar sunt pur şi simplu cauze de omor în care se fac interceptări. Prin urmare am avut discuţii cu întreaga a Ministerului Public, inclusiv cu procurorii şefi de la DNA şi DIICOT şi cu SRI-ul pentru că SRI-ul are această infrastructură”, a declarat Raluca Prună la Timişoara.
