Mandatul lui Ciucă la șefia Statului Major al Apărării, suspendat de instanță. Cine este locțiitorul

Curtea de Apel București a admis, joi, cererea depusă de Ministerul Apărării Naționale (MApN) prin care se solicita suspendarea decretului semnat de președintele Klaus Iohannis prin care a fost prelungit mandatul șefului Statului Major al Apărării (SMAp), generalul Nicolae Ciucă.

În urma conflictului politic, România a rămas temporar fără comandant al Armatei chiar în timpul vizitei secretarului general al NATO la București.

Ministrul Apărării a evitat o declarație directă după aflarea deciziei. „Cred că nu este contextul bun să vorbim despre o astfel de situație. Este o chestiune care ține, până la urmă, de Ministerul Apărării Naționale, este chestiune strict administrativă. Am aflat acum de această decizie. O să vedem soluțiile pe care o să le avem de acum înainte”, a declarat ministrul Apărării, Gabriel Leș.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat ulterior că va pune în aplicare decizia instanței referitor la șeful Staului Major al Apărării (SMAp), precizând că din 1 februarie pe funcția de locțiitor al șefului SMAp a fost împuternicit generalul-locotenent Laurian Anastasof.

"Ministerul Apărării Naționale va pune în aplicare hotărârea instanței de judecată, de îndată ce aceasta va fi comunicată oficial. Cu privire la situația locțiitorului șefului SMAp, precizăm faptul că această funcție este îndeplinită până astăzi, 31 ianuarie 2019 inclusiv, de către generalul-locotenent Adrian Tonea, iar începând cu data de 1 februarie 2019, prin ordin al ministrului apărării naționale, a fost împuternicit pentru îndeplinirea atribuțiilor acestei funcții generalul-locotenent Laurian Anastasof", precizează Ministerul Apărării Naționale (MApN), într-un comunicat de presă.

Gabriel Leș l-a desemnat pe consilierul său, generalul Laurian Anastasof, în pozitia temporară de adjunct al șefului Statului Major al Apărarii, în urmă cu două zile.

Poziția a fost eliberată în urma trecerii în rezervă a generalului Adrian Tonea, cel cunoscut publicului larg prin faptul că a comandat parada militară de Ziua Naționala din ultimii 4 ani.

MApN a depus la Curtea de Apel București două acțiuni în contencios administrativ având același obiect "anulare act administrativ + suspendare dec. nr. 1331/28.12.2018".

Ambele procese au fost dezbătute marți, dar decizia a rămas să fie luată joi.

Ministerul Apărării are calitatea de reclamant, iar Klaus Iohannis și Administrația Prezidențială au calitatea de pârât.

În primul proces, consilierul care reprezintă MApN a anunțat că renunță la capătul de cerere privind anularea decretului.

În sala de judecată, reprezentantul Administrației Prezidențiale a ridicat trei excepții, printre care și una ce privește inadmisibilitatea acțiunii în instanță, deoarece MApN a deschis două procese cu același obiect de judecată.

De asemenea, reprezentantul Administrației Prezidențiale a declarat că MApN nu a făcut dovada faptului că a fost prejudiciat prin emiterea decretului de prelungire a mandatului generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp.

"Dacă nu se prelungea mandatul generalului Nicolae Ciucă exista riscul de a se periclita misiunile din străinătate ale Armatei Române și se perturba grav continuitatea conducerii structurilor de forță ale Armatei. MApN nu dovedește prin ce a fost vătămat. Șeful Statului Major exercită conducerea de forță a Armatei Române și are gradul cel mai înalt, fiind numit de președintele României. Actele care țin de securitatea națională nu pot fi suspendate de instanțele de contencios. Demersul MApN este unul politic. MApN a introdus o acțiune în instanță înainte de a primi un răspuns la plângerea prealabilă depusă la Administrația Prezidențială. MApN nu era îndreptățit să introducă acțiunea în instanță, deoarece interesul decretului este de a asigura continuitea la conducerea Armatei", a spus reprezentantul Administrației Prezidențiale.

De cealaltă parte, consilierul MApN a invocat motive de nelegalitate privind prelungirea mandatului generalului Ciucă, subliniind că se creează falsa imagine că Armata rămâne fără conducător, de vreme ce sunt și alți ofițeri care pot îndeplini funcția de șef al SMAp.

În sala de judecată a fost anunțat că la dosar a fost depus un document clasificat, respectiv un ordin al ministrului Apărării, prin care un ofițer a fost împuternicit să ocupe funcția de locțiitor al șefului SMAp, în condițiile în care locțiitorul șefului SMAp a ieșit la pensie.

Pe 28 decembrie 2018, președintele Klaus Iohannis a anunțat că a semnat un decret prin care îi prelungește mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp.

Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leș, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la șefia Statului Major al Apărării.

Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administrația Prezidențială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018, potrivit Agerpres.

Conform MApN, decretul semnat de președintele Iohannis încalcă dispozițiile legale prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, respectiv articolul 32, alineatul 5, conform căruia 'Șeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de președintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an'".

Oficialii MApN invocau un precedent juridic în materie, arătând că președintele României a prelungit mandatul șefului Statului Major General în anul 2010, prin decretul nr. 882, având în vedere propunerea ministrului Apărării și avizul prim-ministrului.

În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leș, susținea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă "s-a făcut ilegal", adăugând că "instanța este cea care va stabili" care este situația de drept.

Pe 14 ianuarie, președintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers "inoportun" și "riscant" contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Nicolae Ciucă la șefia Statului Major al Apărării.

Președintele a adăugat că "pur și simplu" propunerea ministrului Apărării a fost "nelegală".

"Propunerea ministrului a fost pur și simplu nelegală, iar o propunere pentru șeful Armatei a lipsit pur și simplu. Faptul că se adresează acum în contencios cu ierarhia militară mi se pare un demers inoportun, riscant. Generalul Ciucă este o persoană foarte respectată și cu o poziție importantă și în cadrul președinției noastre și în structurile militare europene și în structurile militare NATO. Ce va gândi un înalt responsabil, de exemplu, din armata unei țări cu care suntem aliați dacă află că ministrul Apărării merge în contencios să-și conteste propriul șef al Armatei? Niște acțiuni prost gândite de tip PSD-ist", a susținut președintele.