Descoperit în Etiopia în 1994, scheletul aparţinea unui hominid de sex feminin înalt de circa 1,20 m. Antropologilor le-a luat 15 ani de muncă pentru a dezlega misterul acestor rămăşiţe vechi de aproape 4,5 milioane de ani. Deşi prea puţin diferit de un cimpanzeu ca înălţime şi volum al creierului, Ardipithecus, sau, pe scurt, Ardi, era bipedă. Ea a trăit cu mai bine de un milion de ani înainte de o altă fosilă celebră, considerată drept unul dintre primii strămoşi ai omului, poreclit de savanţi Lucy.
"Ardipithecus ne-a adus o mulţime de revelaţii în ceea ce priveşte fazele incipiente ale evoluţiei umane pe care Lucy nu le putea oferi. Este una dintre cele mai reveloatoare dintre fosilele hominide aşa cum nici nu aş fi visat vreodată", a afirmat C. Owen Lovejoy, antropolog.
Pe baza acestei descoperiri, cercetătorii au estimat că strămoşul comun al speciei umane şi al primatelor a trăit cu aproximativ 7 milioane de ani în urmă.
"Putem vedea că, deşi primitivă, această creatură avea deja acele trăsături speciale care demonstrează că face parte din aceeaşi ramură cu noi. Nu aparţine ramurii cimpanzeilor şi nici nu este strămoşul nostru comun. Este prima verigă de după acesta. Şi ne arată că strămoşul comun este mult mai vechi", a demonstrat Tim White, director Centru Cercetare Evoluţia Umană, Universitatea de Stat California.
Aspectul fizic al lui Ardi a fost reconstituit pe baza celor 125 de fragmente de schelet asamblate în mod minuţios.
Antropologii americani s-au mai apropiat cu un pas de "veriga lipsă"
