„Am discutat şi cu domnul preşedinte Orban şi cu ceilalţi lideri de partid, legat de moţiune. Moţiunea intră în linie dreaptă. Toţi parlamentarii, senatorii şi deputaţii PMP, au semnat moţiunea, susţinem că este momentul potrivit ca România să aibă un nou guvern, un nou prim-ministru, fie el şi pentru un an de zile doar, într-un guvern provizoriu până la alegerile generale care vor avea loc anul viitor, alegerile parlamentare, iar condiţia ca PMP să participe la o eventuală majoritate guvernamentală, într-un eventual Cabinet, este ca statul român în acord cu Rezoluţia adoptată de Parlamentul European (Rezoluţia PE din 19 septembrie 2019 referitoare la importanţa memoriei istorice europene pentru viitorul Europei - n.r.) să aibă curajul să înfiinţeze un minister pentru Relaţia cu Republica Moldova. Credem că avem suficientă expertiză şi ne dorim ca guvernele viitoare ale României să nu mai aibă reţineri în a aborda cu mai mult curaj această chestiune ce ţine de interesul naţional al României.
Vorbim de relaţia statului român cu 4 milioane de români, parte dintre ei deznaţionalizaţi, dar există toate premisele şi există precedent şi în Europa şi nu numai prin care se creează asemenea structuri la nivel guvernamental care urmăresc implementarea unor politici de apropiere a celui de-al doilea stat românesc de România.
Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută o Rezoluţie cu privire la importanţa memoriei istorice europene pentru viitorul Europei. (...) Ce s-a întâmplat săptămâna trecută la Strasbourg în plenul Parlamentului European? S-a adoptat această Rezoluţie cu privire la Pactul Ribbentrop - Molotov prin care a fost condamnat, pentru prima dată, de Uniunea Europeană, Pactul Ribbentrop - Molotov, dar în mod special efectele produse de acesta. (...) Este un document premieră adoptat la nivelul UE şi care scoate în evidenţă un lucru pe care noi l-am spus uneori mai timid, alteori cu mai mult curaj în Uniunea Europeană, şi anume că România şi Republica Moldova sunt un tot întreg, că niciodată nu am renunţat la ideea de a reprimi Republica Moldova înapoi sau acel ţinut care formează astăzi Republica Moldova.
Se deschide, iată, o perspectivă nouă pentru noi în ceea ce priveşte acest proiect pe care noi ni l-am asumat cu toată responsabilitatea, proiectul reîntregirii naţiunii române. De asemenea, vreau să subliniez că vom insista în continuare ca UE să aibă o politică mult mai aplicată pe relaţia Chişinău - Bucureşti - Bruxelles, dintr-un motiv foarte simplu, pentru că 30% din cetăţenii Republicii Moldova de astăzi sunt şi cetăţeni ai Uniunii Europene. Deci, şi România şi toată Uniunea Europeană au deplină legitimitate în a se interesa de soarta celor peste 1 milion de cetăţeni europeni care sunt cetăţeni români în Republica Moldova”, a precizat Eugen Tomac, într-o conferinţă de presă.
