Să ne lăudăm încă o dată cu trăsăturile noastre care ne deosebesc esenţial de restul vieţuitoarelor de pe Pământ. Live Science a întocmit un top al lucrurilor care ne separă de restul vietăţilor de pe această planetă.
Creiere extraordinare
Fără nici o îndoială, trăsătura care ne-a delimitat complet de majoritatea reprezentantelor regnului animal sunt creierele noastre extraordinare. Nici măcar nu avem cele mai mari creiere de pe Pământ (acestea aparţin caşaloţilor) şi nici nu sunt cele mai impunătoare raportat la restul masei corpului (la multe păsări, creierul reprezintă 8% din totalul masei).
Poziţia verticală
Suntem singurele primate care ne deplasăm în acest fel, lucru care permite mâinilor să folosească diverse unelte. Schimbările pe care le-a suferit însă pelvisul în clipa în care ne-am ridicat în picioare, precum şi bebeluşii care au creiere mari, face ca naşterile oamenilor să fie mai periculoase decât cele din restul lumii animale.
Goliciunea
Spre deosebire de rudele noastre, maimuţele, mult mai păroase, părem destul de goi. Cu toate acestea, un centimetru pătrat de piele umană are la fel de multe folicule producătoare de păr ca şi în cazul maimuţelor. Atâta doar că părul nostru e mai subţire şi mai scurt.
Mâinile
Contrar aparenţelor, oamenii nu sunt singurii care au degete opozabile la mâini; majoritatea celorlalte primate au aşa ceva. Ce ne deosebeşte însă este faptul că putem să atingem cu degetul opozabil atât degetul inelar, cât şi pe cel mic. Acest avantaj ne conferă o priză puternică asupra lucrurilor şi o dexteritate foarte bună în manipularea acestora.
Vorbirea
Laringele uman se află mai jos în gâtul uman decât la cimpanzei, lucru care contibuie esenţial la capacitatea noastră de a vorbi. Coborârea laringelui s-a produs acum 350.000 de ani.
Îmbrăcămintea
Deşi ni se spune maimuţele goale, cei mai mulţi dintre oameni poartă haine. Dezvoltarea hainelor a influenţat şi evoluţia altor specii: păduchi de corp, spre deosebire de alte soiuri de păduchi, se ţin de haine, nu de păr.
Focul
Strămoşii noştri îl foloseau nu doar ca să vadă în bezna nopţii, ci şi să alunge prădătorii. Căldura focului i-a ajutat pe oameni să se stabilească şi în zone mai reci de pe Terra. Nu în ultimul rând, focul ne-a învăţat să gătim şi, susţin unii cercetători, a influenţat evoluţia umană: mâncarea gătită, mai uşor de mestecat şi de digerat, ar fi contribuit la reducerea dimensiunii dinţilor şi a intestinelor.
Roşul în obraji
Darwin a numit roşitul cel mai deosebit şi mai uman dintre expresiile umane. Încă nu se ştiu cauzele înroşirii, însă explicaţia cea mai curentă este că asta îi păstrează pe oameni oneşti, aducând în acest fel beneficii grupului din care fac parte.
Copilării îndelungate
Oamenii rămân în îngrijirea părinţilor mai mult timp decât oricare alte primate. Motivul pentru această perioadă este mai îndelungată ţine de faptul că la oameni creierul are nevoie de timp mai mult pentru a se dezvolta şi a învăţa.
Viaţa după copii
Cele mai multe animale se reproduc până când mor, însă la oameni, femeile pot supravieţui încă mult timp după încetarea reproducerii. Explicaţia vine din legăturile sociale existente la oameni: în cadrul familiilor, bunicii pot contribui la dezvoltarea acestora chiar dacă timpurile în care ei au avut copii sunt demult apuse.
