Inițiat în 2008, proiectul a provocat, de-a lungul timpului, tensiuni pe scena politică vrânceană, s-a derulat în ritm de melc și poate ajunge la anularea finanțării europene. În plus, termenul de finalizare a fost amânat de câteva ori, ultimul fiind 31 decembrie 2019, însă nici de această dată proiectul nu a fost finalizat. Între timp, câmpurile de la marginile comunelor se umplu de gunoaie iar Garda De Mediu Vrancea amendează pe bandă rulantă primăriile pentru poluare. Potrivit comisarului șef al instituției, de la demararea proiectului nu a "scăpat" nici o primărie amendată. Toate acestea se întâmplă pentru că depozitarea gunoiului a fost interzisă în Vrancea, începând cu 2014, când Garda de Mediu a închis rampa de depozitare de la Haret - Vrancea, pentru că era neconformă cu standardele Uniunii Europene în materie. Contractul are o valoare de peste 40 de milioane de euro.
Ce presupune proiectul și de ce e întârziat constant
În 27 de comune nu s-a realizat cadastrarea spațiilor pentru punctele de colectare a gunoiului iar 3 comune nu semnaseră, în 2016, când a izbucnit un scandal între Oprișan și câțiva primari, niciun fel de acord cu CJ Vrancea: Țifești, Ciorăști și Andreiașu de Jos. Consiliul Judeţean insista pe soluţia tehnică pe care o alesese şi pentru care a primit finanţare europeană: puncte de colectare în zonele rurale iar ridicarea din aceste locuri o dată pe săptămână. Pentru deșeurile mixte, „sistemul necesită o investiţie pentru aproximativ 4000 de containere şi puncte de colectare. Adiţional, mai sunt necesare 2000 de containere care să fie plasate, la cerere, pentru sectorul industrial, instituţional şi pieţe şi care trebuie achitate de către generatorii de deşeuri”, se arată pe pagina de prezentare a proiectului „Vrancea curată”. Primarii liberali de la Ţifeşti – Gabriel Postolache, Ciorăşti – Nicolae Braicău şi Jariştea – Cătălin Toma (actualmente senator), au acuzat, în 2016, că proiectul administrației județene nu este viabil și că va produce neplăceri beneficiarilor. Neplăcerile vor fi atât de ordin financiar cât și din motive evidente: popularea satelor cu containere de gunoi care vor mirosi din moment ce vor fi golite o dată pe săptămână şi, obligarea localnicilor să-şi transporte singuri gunoiul în punctele de colectare, amplasate în zone circulate.„Riscăm să facem crescătorii de şobolani”, spunea Gabriel Postolache, primarul liberal al comunei Țifești. „Aş vrea s-o văd pe mama domnului preşedinte Marian Oprişan, cu sacul de gunoi în spate, plecând de la km 27 până la Vităneşti, la primul punct de colectare. Riscăm să împuţim Vrancea, riscăm să creem focare de infecţie, riscăm să facem crescătorii de şobolani, care sunt purtători de microbi, de boli, de trichină, de multe altele. Riscăm să trăim printre muşte şi ţânţari, deci se pare că se doreşte acest lucru”, spunea primarul comunei Ţifeşti, Gabriel Postolache.
La rândul său, primarul comunei Ciorăști, Nicolae Braicău, susținea că cei care se ocupă de acest proiect au dat dovadă de neseriozitate și lipsă de respect față de administrațiile comunale și cetățenii din localitățile respective. ”De la Consiliul Județean nu ni s-a răspuns concret la solicitările noastre și nu ni s-a spus care este eficiența pentru cetățenii comunei noastre. S-a demonstrat că reprezentanții Consiliului Județean Vrancea nu sunt în stare să ducă la bun sfârșit acest proiect. Este o corvoadă pentru oamenii din Ciorăști să meargă până la farmacie sau la magazin, pentru strictul necesar, dar cum să mai care sacii/ gălețile cu gunoi până la punctele de colectare? Noi am solicitat transparență și lămuriri dar nu am primit decât amenințări. Măcar la două chestiuni importante să ne răspundă cei de la Consiliul Județean: care va fi costul serviciului de salubritate pentru cetățeni și care va fi modalitatea de execuție a serviciului de salubritate”, susținea Nicolae Braicău.
