Persoanele care optează să voteze pentru referendum primesc în mod obligatoriu ambele buletine de vot. Buletinele sunt tipărite în culori diferite, în negru şi respectiv, albastru.
Buletinul de vot cu tipăritură neagră conţine întrebarea \"Sunteţi de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?\". Buletinul cu tipăritură albastră conţine întrebarea: \"Sunteţi de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România?\". Urnele vor avea aceleaşi culori, însă introducerea unui buletin de vot într-o altă urnă nu atrage de la sine anularea votului respectiv.
Alegătorii îşi pot exercita dreptul de vot prezentând cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării.
Potrivit Legii referendumului acesta \"este considerat valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale\", care se ridică la 18.347.397 de persoane. În situaţia în care această condiţie este îndeplinită, cetăţenii decid asupra problemei supuse referendumului cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul ţării. Astfel, referendumul poate fi validat dacă se prezintă la urne 9.173.699 de alegători.
Alegătorul poate opta să voteze numai pentru alegerea preşedintelui României sau numai pentru referendum. După verificarea actului de identitate, preşedintele secţiei de votare sau membrul desemnat de acesta întreabă alegătorul dacă doreşte să-şi exercite dreptul de vot atât pentru alegerea preşedintelui României, cât şi pentru referendum sau numai pentru unul dintre aceste scrutine.
Listele şi tabelele electorale conţin două rubrici separate destinate semnăturii alegătorului: o rubrică pentru alegerea preşedintelui şi o altă rubrică pentru referendumul naţional. Dacă a optat pentru ambele consultări electorale, alegătorul va semna în lista sau tabelul electoral în ambele rubrici. Dacă alegătorul a optat pentru una dintre consultările electorale, va semna numai în rubrica destinată acesteia, iar preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va bara, în prezenţa alegătorului, cu o linie orizontală, cealaltă rubrică de semnătură rămasă neutilizată.
Odată exprimată opţiunea prin vot fie doar pentru preşedinte, fie doar pentru referendum, cetăţii nu mai au posibilitatea să voteze mai târziu dacă se răzgândesc.
BEC a hotărât ca \"alegătorii care şi-au exercitat dreptul de vot la alegerile pentru Preşedintele României şi la referendumul naţional din data de 22 noiembrie 2009, pentru ambele evenimente electorale, sau pentru unul singur dintre acestea, şi cărora li s-a aplicat pe actul de identitate ştampila cu menţiunea <> şi data scrutinului, nu-şi vor putea exercita încă o dată dreptul la vot în data de 22 noiembrie\".
