Potrivit studiului GfK Romania, cel mai mare impact a fost înregistrat asupra veniturilor extra-salariale (bonusuri, comisioane, etc.), 21% din populaţie resimţind scăderea acestora.
Populaţia activă este evident cea mai expusă la consecinţe nefavorabile asupra venitului, procentul celor afectaţi crescând la 50% printre cei angajaţi sau în căutarea unui loc de muncă. Bucureştenii percep cel mai puţin aceste efecte, numai 18% din locuitorii capitalei spunând că veniturile le-au fost influenţate de criză.
Cea mai dificilă situaţie se resimte în rândul independenţilor, micilor patroni şi liber profesioniştilor, mai mult de jumătate dintre ei au veniturile în scădere şi, în total, două treimi dintre ei afirmă ca au o situaţie financiară în declin.
Prin comparaţie cu alte state, contextul din România este asemănător cu cel din Cehia şi din Bosnia-Herzegovina. În majoritatea ţărilor din regiune, ponderea celor care au resimţit efectele crizei se situează la 50%. Cel mai puternic afectată este Ungaria, unde peste 70% din populaţie consideră ca situaţia financiară a familiei s-a înrăutăţit, iar cel mai puţin expusă este Austria, cu 30% din populaţie afectată.
Pe lângă diminuarea veniturilor extra-salariale, alte consecinţe care s-au manifestat sunt încasarea cu întarziere a salariului sau chiar scăderea lui, ambele fiind resimţite de către 9% din populaţie.
În aprilie 2009, cifrele arată o situaţie asemănătoare cu cea din martie. Totuşi, a crescut proporţia celor care şi-au pierdut locul de muncă din cauza crizei de la 5% la 7%.
Scăderea veniturilor sau întârzierea încasării salariului pentru o parte importantă a populaţiei nu au dus la scăderea venitului mediu, deoarece există categorii de persoane care câştigă mai mult decât anul trecut. Cu toate acestea, pentru 60% dintre români situaţia financiară a familiei este "caracterizată prin afirmaţia cu veniturile noastre abia reuşim să ne acoperim cheltuielile curente”, ponderea lor fiind în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecută (53%).
În plus, a scăzut proporţia celor care economisesc cu cinci puncte procentuale faţă de anul precedent, ajungând la 17% în luna martie 2009.
Studiu a fost realizat pe un eşantionul format din 1000 persoane din zona urbană şi rurală. Cercetarea s-a realizat simultan în 9 ţări din Europa.
