Legile italiene constituiau până în prezent principalele surse ale
legislaţiei Vaticanului şi intrau automat în vigoare în statul papal,
cu excepţia celor considerate "incompatibile radical" cu valorile
catolice, spre exemplu cele privind divorţul şi avortul.
În
baza unei măsuri adoptate de papa Benedict al XVI-lea în octombrie,
legile italiene reprezintă începând cu 1 ianuarie numai norme supletive
în Vatican, care se va inspira în special din dreptul canonic, a
explicat miercuri, în ziarul Osservatore romano, Jose Maria Serrano
Ruiz, preşedintele Curţii de Apel a Vaticanului.
Serrano justifică această modificare prin "numărul exorbitant de norme
adoptate în Italia", "caracterul schimbător al legislaţiei civile
italiene" şi faptul că unele "legi intră prea des în conflict cu
principiile Bisericii".
Decizia intervine pe fondul dezbaterilor din Italia privind diferite
probleme etice şi sociale, precum pilula care produce avortul sau
dreptul de a muri, ceea ce a determinat Biserica să reamintească
principiile sale.
Hotărârea a fost primită cu rezerve de membrii Guvernului de dreapta al
lui Silvio Berlusconi, care este de obicei apropiat poziţiilor
conservatoare ale Vaticanului în chestiunile sociale.
"Sper că vor reveni asupra deciziei lor. Sincer, Guvernul nu a luat
până în prezent nicio măsură care să contrazică valorile Bisericii", a
reacţionat în cotidianul Corriere della Sera Roberto Calderoli,
ministrul simplificării legislative.
"Este o chestiune de bun simţ (...), este vorba numai de raţionalizarea
sistemului în vigoare", a subliniat, la rândul său, directorul ziarului
Vaticanului, Giovanni Maria Vian.
Relaţiile dintre Italia şi statul papal sunt guvernate din 1929
printr-un concordat inclus în acordurile de la Latran, semnate de papa
Pius al XI-lea şi de Mussolini.
Vaticanul refuză să mai adopte automat legile italiene
