Studiul, subintitualat "O privire asupra democraţiei europene", apare cu câteva luni înainte de alegerile europene din 4-7 iunie 2009 şi a luat în calcul trei mari criterii: prezenţa la şedinţele în plen, prezenţa în comisiile specializate şi gradul de implicare a fiecărui europarlamentar - prin intermediul rapoartelor, întrebărilor scrise şi orale, declaraţiilor scrise, avizelor sau rezoluţiilor.
În aceste condiţii, un singur europarlamentar român se regăseşte între
primii 100 dintre cei 921 de deputaţi care au fost în PE în această
legislatură, numai cinci în primii 300 şi numai zece în prima jumătate
a clasamentului, adică până în locul 460. Majoritatea
europarlamentarilor români care înregistrează 0 puncte din 5 (maxim
posibile) pentru activitatea în PE compensează acest aspect la
capitolul prezenţă, obţinând în general 4 sau chiar 5 puncte din 5.
Potrivit clasamentului lui Deltort, cei mai sârguincioşi zece
europarlamentari români sunt următorii: Silvia-Adriana Ţicău (PSE),
Ovidiu Silaghi (ALDE), Gabriela Creţu (PSE), Silvia Ciornei (ALDE),
Adrian Severin (PSE), Renate Weber (ALDE), Csaba Sogor (PPE-DE), Radu
Podgorean (PSE), Maria Petre (PPE-DE) şi Eugen Mihăescu. Ultimii 10 din
clasamentul pe România sunt, în ordine: Vasile Dîncu (PSE), Laszlo
Tokes (Verzi), Dumitru Oprea (PPE-DE), Rovana Plumb (PSE), Daciana
Sârbu (PSE), Cătălin-Ioan Nechifor (PSE), Roberta Anastase (PPE-DE),
Iuliu Winkler (PPE-DE), Sorin Frunzăverde (PPE-DE) şi ultimul Titus
Corlăţean (PSE).
