Constantin Răuţă a contestat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie decizia Curţii Militare de Apel Bucureşti din 7 noiembrie 2008, care nu a anulat o sentinţă penală din 1974, prin care a fost condamnat la moarte. Românul era acuzat de trădare prin transmitere de secrete, dezertare şi de refuzul înapoierii în ţară.
Răuţă a cerut rejudecarea procesului, anularea sentinţei şi,
implicit, achitarea, precum şi înlăturarea pedepsei de confiscare
totală a averii şi a degradării militare, judecătorii urmând să ia o
decizie definitivă.
Avocatul lui
Constantin Răuţă, Cătălin Dancu, a invocat joi, în faţa magistraţilor
ÎCCJ, apariţia decretului-lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990, prin care s-a
abrogat pedeapsa cu moartea.
Românul a cerut azil politic în SUA acum 36 de ani
În prezent, Răuţă locuieşte în Statele Unite ale Americii, ţară unde a
cerut azil politic în urmă cu 36 de ani. "În luna noiembrie 1973, în
timpul unei vizite oficiale în SUA, am cerut şi am primit azil
politic", precizează Constantin Răuţă în cererea de revizuire înaintată
Secţiei Penale a ÎCCJ, pe motiv că regimul comunist i-a pretins să-şi
folosescă pregătirea profesională pentru a sprijini acţiunile Direcţiei
de Informaţii Externe (DIE), al cărei angajat era la vremea respectivă.
Răuţă susţine, în acţiune, că a aflat că este condamnat la moarte abia
în anul 2000, când a cerut instanţei civile restituirea în natură a
unui apartament confiscat de regimul comunist. Constantin Răuţă arată, în acţiune, că sentinţa
TMT Bucureşti nu i-a fost comunicată niciodată şi că, prin urmare, a
fost lipsit de dreptul legal de a contesta, prin recurs, condamnarea.
Răuţă a fost acuzat în 1974 de trădare
Potrivit sentinţei penale din 1974, Constantin Răuţă, în calitate de
angajat DIE, s-a deplasat în SUA pentru a transporta o valiză
diplomatică, în care se aflau date şi documente cu caracter "secret de
stat". La sosirea pe aeroportul din New York, în data de
24 noiembrie 1973, Răuţă a predat valiza organelor de poliţie americane
şi nu s-a mai întors în ţară, lipsind nejustificat de la serviciu, se
mai arată în sentinţa penală cuprinsă în decizia din 7 noiembrie 2008 a
Curţii Militare de Apel Bucureşti.
Aceesta a susţinut, în apărarea sa, la Curtea Militară de Apel
Bucureşti, că nu s-a dovedit că el a fost trimis din ţară cu
însărcinare de stat, că a lipsit de la serviciu fără a avea intenţia să
încalce dispoziţiile legale şi că nu au fost demonstrate faptele de
care este acuzat.
Judecătorii Curţii Militare de Apel Bucureşti au motivat că atât
Constantin Răuţă, cât şi avocatul său, Cătălin Dancu, nu au demonstrat
că, ulterior condamnării, s-ar fi descoperit fapte sau împrejurări care
nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei. Mai mult,
judecătorii au arătat că "apariţia unor decrete-lege prin care s-a
abrogat pedeapsa cu moartea nu intră în categoria faptelor sau
împrejurărilor descoperite ce nu au fost cunoscute de instanţă la
soluţionarea cauzei".
Numele lui Constantin Răuţă apare în raportul Comisiei Prezidenţiale
pentru analiza dictaturii comuniste din România, printre numele altor
persoane condamnate la moarte pentru trădare.
