Ministrul ceh, care deţine el însuşi paşaport elveţian datorită
rădăcinilor sale nobiliare, atrage atenţia că elveţienii nu trebuie să
privească România şi Bulgaria altfel decât pe celelalte 25 de state
membre UE.
"Există o singură Uniune Europeană a celor 27 de state
membre. UE este o comunitate solidară, din care nu pot fi alese doar
anumite state membre (cu care să fie încheiate acorduri bilaterale -
n.r.)", a spus Schwarzenberg, care reprezintă preşedinţia semstrială a
Uniunii.
El a precizat că în cazul în care referendumul va fi negativ, se va aplica aşa-numita "clauză de ghilotină", prin care vor fi anulate toate celelalte acorduri ale Elveţiei cu UE, inclusiv cele privind politica agricolă sau spaţiul Schengen.
La remarca jurnalistului NZZ că aderarea Elveţiei la spaţiul Schengen a
fost reglementată prin alt acord, care nu este legat de clauza de
ghilotină, Schwarzenberg a răspuns că "este o iluzie să se creadă că
Elveţia poate să aibă anumite relaţii cu celelalte state membre cu
excepţia celor două (România şi Bulgaria - n.r.)".
Întrebat dacă şi-ar putea imagina reguli speciale pentru călătorii români, Schwarzenberg a replicat: "Ce înseamnă asta? Ori sunt cetăţeni ai unui stat UE, ori nu sunt!".
Ministrul ceh a respins şi speculaţiile că deschiderea graniţelor
elveţiene pentru români şi bulgari ar duce la valuri de imigranţi în
această ţară. El a remarcat că astfel de temeri au fost formulate şi cu
privire la Cehia, dar că statisticile arată că fluxurile migratoare nu
au avut un impact notabil în nici una dintre ţările vest-europene, iar
că acum, est-europenii se întorc acasă.
Elveţienii sunt chemaţi
la vot duminică, 8 februarie, pentru a decide extinderea acordului de
liberă circulaţie cu UE şi asupra României şi Bulgariei, care au aderat
în 2007.
Avertismentele ministrului Schwarzenberg au mai fost formulate şi de către comisarul european pentru justiţie, Jacques Barrot, care a avertizat că Elveţia ar putea fi suspendată din spaţiul Schengen dacă votează "nu" la referendum.
Un sondaj realizat în perioada 2 decembrie - 4 ianuarie arăta că 49%
dintre elveţieni erau în favoarea extinderii dreptului de liberă
circulaţie la România şi Bulgaria, 40% erau împotrivă, iar 11%
indecişi.
Sondajul mai arăta că partea romandă a Elveţiei era
favorabilă acordurilor (61%), dar cea italiană, eurosceptică, era
împotrivă (66%). În partea germanică, "da" era susţinut de 47%, faţă de
44% împotrivă.
Libera circulaţie, ce le permite cetăţenilor europeni să lucreze în Elveţia, a fost aprobată cu 55% din voturi la precedentul referendum din 2005, organizat după aderarea celor 10 noi state membre în 2004.