Pornim călătoria din centrul vechi al oraşului Sighetu Marmaţiei. Rând pe rând, lăsăm în urmă şi cartierele mărginaşe, Câmpu Negru şi Iapa.
Suntem aproape de Munţii Ignişului, care ne despart de Ţara Oaşului. Nu-i picior de om pe aici, pentru că pe o distanţă de 30 de kilometru nu e nicio gospodărie.
Pătrundem apoi în Padurea Ţiganului. Aflăm că în timpul celui de-al doilea război mondial, aici se aflau grajdurile în care erau adăpostiţi caii ce trăgeau tunurile. Ceva mai sus, ajungem pe Platoul Colibi. Găsim aici o stână, unde ciobanii ne invită la o masă tradiţională.
Câteva minute mai târziu, masa este gata.
Câinii privesc pofticioşi la bunătăţile din faţa noastră. Şi se chinuie să demonstreze că merită şi ei ceva.
Mai departe călătorim spre Platoul Piatra Ţiganului. De sus, se vede Sighetu Marmaţiei şi râul Tisa, care ne desparte de pământul ucrainean. În Pădurea Pripor din apropiere, terenul este numai bun pentru o cursă nebună.
Pe asemenea drumuri, este aproape imposibil să nu facem o pană.
De aici, drumul este prea abrupt pentru maşini, aşa că mergem mai departe pe jos, până la râu. Iar plimbarea se încheie într-un loc deosebit.
