În Occident şi-au găsit de lucru 3,5 milioane de concetăţeni. Ieri, într-o piaţă, cineva zicea: „Au rămas ciurucurile, oamenii vrednici au plecat la muncă departe…“ Om simplu, dar merge drept la esenţă. Au plecat cei dispuşi să îşi asume riscuri, să se acomodeze la condiţii dificile, cei care au destulă meserie şi determinare să supravieţuiască printre străini. Ei sunt nişte desperados, sătui de ce se petrece acasă.
Nici n-au încotro, aici nu-şi găsesc debuşee pentru meseriile lor. Sunt nemulţumiţi de modul în care sunt trataţi. Fie că au lucrat la ţară sau ca medici, au fost studenţi sau proletari. Ei nu mai au timp să aştepte să se petreacă schimbările dorite, nici ca politicienii să îşi onoreze promisiunile. N-au răbdare să vadă autostrăzi, diminuarea corupţiei etc. Au ales să aibă toate astea în timpul vieţii lor, nu la Sfântu’ aşteaptă.
