Pacienţii spitalelor din România au devenit adevăraţi colecţionari de infecţii. În perioada 2003-2007, 55.253 de oameni internaţi în spital pentru a se vindeca de diferite maladii, au contractat noi infecţii chiar din unitatea medicală în care erau îngrijiţi. Campioane la infecţii nosocomiale (instrapitaliceşti) sunt municipiul Bucureşti cu 11.923 de cazuri şi judeţul Iaşi cu 10.628.
Specialiştii epidemiologi susţin însă că numărul real este mult mai mare decât cel comunicat de spitale.
''Situaţia infecţiilor nosocomiale este ridicolă sub aspectul realităţii. Numărul infecţiilor este mult, mult sub oricare ţară din Europa, ceea ce înseamnă că infecţiile nosocomiale nu se depistează în România sau se depistează şi nu se raportează'', a precizat preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, Geza Molnar.
În 2007, în spitalele din România au fost internaţi 5,2 milioane de oameni. În aceeaşi perioadă, însă, au fost raportate doar 10.019 infecţii intraspitaliceşti, ceea ce înseamnă 0,20%, o cifră total nerealistă, spun specialiştii.
Infecţiile urinare şi respiratorii pe primul loc în topul infecţiilor intraspitaliceşti
Cele mai frecvente infecţii nosocomiale înregistrate în spitalele generale de adulţi sunt infecţiile urinare, potrivit preşedintelui SRE, Geza Molnar. Pe locul doi, ca frecvenţă sunt infecţiile respiratorii precum guturaiul, răceala comună, faringite, bronşite sau pneumonie. Astfel de infecţii apar, în general, la bolnavii care, în condiţii de aglomerare, vin în contact cu persoane bolnave sau aflate în incubaţie.
Infecţiile intraspitaliceşti care prelungesc durata spitalizării sunt cele post-chirurgicale, precum supuraţia plăgilor, infecţie care poate fi superficială, la piele, sau profundă, formând abcese. Astfel de probleme apar de regulă după operaţii septice sau după operaţii complexe, precum transplanturile sau protezările, dar şi din cauza folosirii necorespunzătoare a intrumentarului steril sau pansamentului nesteril.
Tot din spital, pacienţii pot contracta şi infecţii mai grave precum herpesul, HIV-SIDA, tuberculoza pulmonară, boli infecto-contagioase, dar şi pediculoza şi scabia.
O treime din infecţiile intraspitaliceşti ar fi putut fi evitate
Deşi apar destul de des, infecţiile intraspitaliceşti nu trebuie asociate cu eventuale greşeli ale medicilor, susţin epidemiologii.
''Infecţia nosocomială nu înseamnă culpă medicală. Astfel de infecţii apar din cauza unor condiţii favorizante. Circulaţia microorganismelor într-un spital este într-un concentraţie de o sută de ori mai mare decât în mediul obişnuit sau la domiciliu. Cu cât e mai invazivă, mai chirurgicală investigaţia medicală, cu atât mai inevitabile sunt infecţiile nosocomiale'', susţine Geza Molnar.
Majoritatea spitalelor din România asociază infecţiile intraspitaliceşti cu vina medicală, motiv pentru care multe dintre cazuri sunt ţinute la secret, împiedicând astfel prevenirea şi vindecarea lor.
Chiar şi în aceste condiţii, multe dintre infecţiile ce apar în spital ar putea fi evitate.
''O treime dintre infecţiile nosocomiale ar fi putut fi evitate în cazul în care îngrijirile ar fi fost la nivelul unei calităţi necesare'', a precizat preşedintele SRE.
Program naţional pentru depistarea infecţiilor intraspitaliceşti
Ministerul Sănătăţii va derula în 2009, pentru al doilea an la rând, un program naţional pentru depistarea şi prevenirea infecţiilor nosocomiale. Programul a fost lansat după ce s-a constatat că spitalele din România fie nu depistează, fie refuză să raporteze astfel de cazuri.
''Pentru unităţile santinelă, unde va exista un control mai complex pentru depistarea şi prevenirea infecţiilor nosocomiale, estimăm o incidenţă a astfelor de cazuri de 5%'', a mai spus preşedintele SRE, Geza Molnar.
