"Drepturile de autor nu sunt o invenţie a statului român, sunt
reglementate în Europa şi există o directivă a drepturilor de autor. UE
urmăreşte crearea unei pieţe unice a drepturilor de autor şi recunoaşte
proprietatea intelectuală şi dreptul inalienabil asupra creaţiilor.
România nu poate lua o poziţie diferită de UE din acest punct de
vedere", a explicat, pentru NewsIn, Ioana Vădani, directorul Centrului
pentru Jurnalism Independent.
Totodată,
juriştii consideră că nu este cazul să se intervină în modalitatea de
salarizare a jurnaliştilor şi a celor implicaţi în activităţi creative.
"Activitatea de presă este corect remunerată prin drepturi de autor,
pentru că este vorba de o muncă intelectuală de creaţie asupra căreia
autorul are dreptul de a decide. Articolele de presă pot fi adunate
foarte bine în volume", spune avocatul Doru Costea.
Costea consideră că ideea Executivului este "o găselniţă împotriva
presei", dar nu se poate aplica, pentru că există o lege organică a
drepturilor de autor. "Iar dacă prin absurd, Guvernul ar propune o
ordonanţă prin care să desfiinţeze contractul de drepturi de autor,
aceasta va fi contestată de Curtea Constituţională a României (CCR).
Sigur, s-ar putea face alte modificări ale legii, s-ar putea modifica
taxele, Codul fiscal, pentru că la noi este posibil orice. Dar ar fi o
măsură de proastă calitate, o aberaţie juridică", a adăugat avocatul
Doru Costea.
Opiniile celor implicaţi în activităţi de presă, dar şi acelea ale
juriştilor, converg spre ideea că Executivul ar trebi să se orienteze
spre măsuri eficiente de criză, nu pe legi care să afecteze un număr
mic de oameni, şi mai ales nejustificat.
"Dacă statul descoperă că 65% dintre salariaţii din România declară
salariul minim pe economie ar trebui să reducă taxele pentru a încuraja
declararea sumelor reale. Dar cei care au contracte de drepturi de
autor sunt câteva mii de oameni, nu cred că se rezolvă deficitul
bugetar cu o lege pentru câteva mii de oameni", spune Ioana Vădani.
Mircea Toma, de la Agenţia Română de Monitorizarea a Presei, consideră
că o măsură mai potrivită ar fi impunerea unei discipline a taxelor şi
impozitelor. "Boc nu trebuie să gândească precum Ceauşescu în termeni
de "da" şi "nu". Nu ştiu cine îl împiedică să judece prin prisma
pregătirii sale juridice. Ar trebui să verifice punctual cine are
contract de drepturi de autor şi să intervină acolo unde contractul
este făcut nejustificat. Ar trebui să confişte averile nejustificate
ale colegilor de guvernare. Dar să intervină asupra drepturilor
intelectuale este imposibil, imoral şi ilegal", mai spune Toma.
Avocatul Doru Costea subliniază faptul că Guvernul întârzie să ia
măsuri împotriva neregulilor şi corupţiei care afectează bugetul,
măsuri pe care le aşteaptă, de fapt, populaţia. "Aşteptăm ca Guvernul
să vină cu măsurile la care ne aşteptăm cu toţii, să intervină unde
sunt nereguli, în loc să propună legi care afectează oameni care îşi
câştigă banii pe drept, nu fac evaziune fiscală, nici cumul imoral de
venituri".
Primul-ministru Emil Boc a declarat, sâmbătă, la Cluj, că o decizie
privind emiterea unei ordonanţe de urgenţă care să anuleze
posibilitatea salarizării prin contract de drepturi de autor nu a fost
luată încă. "A fost o discuţie, împreună cu sindicatele şi patronatele,
pe această temă. Urmează să facem o analiză, la nivelul Guvernului", a
spus Boc.
Preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu declarase, vineri, pentru
NewsIn, că Guvernul ar putea adopta în februarie o Ordonanţă de Urgenţă
prin care să elimine remunerarea sub formă de drepturi de autor, măsură
ce ar avea efect asupra a circa 200.000 de persoane.
Din datele centralizate de ANAF, a mai spus Hossu, reiese că 61,5% din
fişele fiscale depuse de angajatori la Fisc în 2007 cuprindeau venituri
pe cartea de muncă la nivelul salariului minim pe economie. Tot din
datele ANAF reiese că aproximativ 37.000 de români erau plătiţi cu
drepturi de autor în 2007.
Specialiştii în Drept spun că o ordonanţă împotriva drepturilor de autor ar fi neconstituţională
