Dacă toţi parlamentarii lor vor fi prezenţi, cele trei partide aflate
oficial în opoziţie - PSD (161 de parlamentari), PNL (86 de
parlamentari) şi UDMR (31 de parlamentari)- cumulează 278 de voturi,
mai mult cu 42 de voturi decât necesarul de 236 pentru ca moţiunea să
treacă.
Lucrurile se complică însă dacă una din formaţiuni anunţă fie că nu mai votează moţiunea, aşa cum s-a speculat că ar putea face UDMR, fie că lasă la latitudinea fiecărui parlamentar să voteze după cum doreşte.
Astfel, dacă UDMR nu ar mai vota moţiunea, coaliţia
antiguvernamentală formată din PSD şi PNL ar rămâne doar cu 247 de
voturi, cu 11 peste minimul de 236. În aceste condiţii, moţiunea nu are
şanse de reuşită decât cu mobilizare maximă la vot şi cu premisa ca
toţi pesediştii şi peneliştii să voteze disciplinat.
Interesele locale, uneori personale, apropierile de unii lideri ai PD-L,
sau negocierile de ultim moment pot contribui la defectarea maşinăriei
de vot, iar Guvernul Boc poate primi un ajutor mai mult sau mai puţin
sperat de la cei care-şi trădează partidele. De altfel, PD-L a făcut
deja câteva achiziţii de ultimă oră de la PNL: deputaţii Cristian
Burlacu şi Elena Dobre, dar şi senatorul Tiberiu Prodan. De asemenea,
PD-L va beneficia şi de aportul deputatului Neculai Rebenciuc (acesta
deşi figurează ca membru al grupului PNL nu a semnat moţiunea de
cenzură, iar presa locală a scris că a trecut la PD-L) şi al
independenţilor ex- PSD Anghel Iordănescu (senator) şi Gabriel Oprea
(deputat).
În acest context, este de luat în calcul şi faptul că la PSD există o
serie de parlamentari aflaţi în conflict cu conducerea centrală, precum
Miron Mitrea sau Mădălin Voicu, sau unii mai deschişi la
solicitările filialei care i-a trimis în Parlament decât la "ordinele"
venite de la centru. Astfel, presa a speculat că parlamentarii de
Constanţa ar putea să nu voteze în aceeaşi linie cu partidul după ce
liderul lor Radu Mazăre s-a arătat în dezacord cu trântirea Guvernului
de către PSD. Speculaţii asemănătoare au fost extinse şi spre
parlamentarii PSD de Vrancea.
Dar nu numai PSD riscă să aibă probleme de disciplină, ci şi PNL.
Faptul că formaţiunea lui Crin Antonescu a pierdut în câteva săptămâni
trei parlamentari demonstrează că democrat-liberalii pot fi îndeajuns
de abili să speculeze vulnerabilităţile din filialele slabe din punct
de vedere electoral, sau ai căror şefi, apropiaţi ai lui Călin Popescu
Tăriceanu, au fost schimbaţi de noua gardă a partidului. De notat că
parlamentarii liberali care au plecat spre PD-L vin din colegii unde cei
mai mulţi primari aparţin democrat-liberalilor, PD-L părând să patenteze
această metodă de transfer cu ajutorul aleşilor locali.
Independent însă de sprijinul punctual al unor parlamentari, Guvernul
PD-L nu are şanse să treacă de moţiune fără sprijinul UDMR (31 de
parlamentari), încă indecisă să voteze textul pentru care a semnat, şi
al minorităţilor naţionale (18 parlamentari). Dacă ar obţine acest
sprijin, Guvernul Boc ar avea nevoie de 12 "trădători" de la PSD sau
PNL, care fie să nu se prezinte la vot, fie să voteze împotriva
moţiunii (fără 12 dintre parlamentarii lor, PSD şi PNL ar avea doar 235
de voturi, insuficiente ca moţiunea să treacă). Totuşi, din cei 31 de
parlamentari ai UDMR este foarte posibil ca unii să voteze moţiunea, în
timp ce alţii să i se opună, fapt ce complică misiunea PD-L, care ar
avea nevoie de mai mult de 12 pesedişti sau liberali care să defecteze.
De remarcat şi că Executivul se bazează în mod tradiţional pe cele 18 voturi ale minorităţilor, însă nici acestea nu pot fi considerate sigure. Astfel, până la urmă fiecare vot va conta fie pentru demiterea Guvernului, fie pentru păstrarea lui.
