"O creştere medie a salariilor angajaţilor din mediul privat cu 14%, datorată majorării tuturor salariilor ce sunt legate de salariul minim, ar avea un efect devastator pentru mediul privat", a spus Cezar Corâci, preşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România 1903.
Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pentru perioada 2007-2010 prevede ca un muncitor necalificat să aibă un coeficient minim de ierarhizare egal cu un salariu minim pe economie, un muncitor calificat să câştige minimum 1,2 salarii minime, pentru un absolvent de şcoală postliceală să se acorde 1,25 salarii minime, pentru cei care au terminat şcoala de maiştri - 1,3 salarii minime, absolvenţii de studii superioare de scurtă durată au un coeficient de 1,5, iar personalul încadrat pe funcţii "pentru care condiţia de pregătire este cea de studii superioare" primesc minimum două salarii minime pe economie.
Cezar Corâci a mai afirmat că în industrie salariul minim negociat la nivel de ramură este de 650 de lei, însă în sectorul IMM-urilor salariile sunt chiar şi sub acest prag.
Valentin Mocanu, secretarul de stat în ministerul Muncii, a menţionat că luni a avut loc o primă întâlnire cu sindicatele şi cu patronatele în vederea stabilirii salariului minim pentru perioada următoare. Secretarul de stat a dat asigurări că la stabilirea salariului minim se va ţine cont şi de valoarea coşului minim de consum.
Preşedintele BNS, Dumitru Costin, a explicat că în acest moment valoarea coşului minim de consum calculat pentru o familie de salariaţi este de 1.019 lei, însă a subliniat că la stabilirea acestuia sunt luate în calcul valori depăşite, stabilite în urmă cu 20 de ani.
800.000 de angajaţi din România sunt plătiţi cu salariul minim, respectiv 600 de lei, iar alţi 700.000 câştigă 720 lei, respectiv 1,2 salarii minime pe economie.