Legea, aprobată de 280 de deputaţi ucraineni, denunţă o 'agresiune armată rusă' şi califică 'teritorii temporar ocupate' republicile populare autoproclamate Doneţk (DNR) şi Lugansk (LNR) în estul Ucrainei.
Votat la mai puţin de o lună după decizia Washingtonului de a autoriza livrarea de arme letale Ucrainei, textul prevede ca armata ucraineană să preia de acum conducerea operaţiunilor în zona de conflict, care era până acum încredinţată serviciilor de securitate.
Kievul şi occidentalii acuză Rusia că îi susţine militar pe rebelii proruşi din estul Ucrainei, ceea ce Moscova dezminte cu vehemenţă.
'Vom continua să deschidem calea pentru reintegrarea teritoriilor ucrainene ocupate', a scris pe Twitter preşedintele ucrainean Petro Poroşenko după adoptarea legii.
La rândul lor, rebelii ucraineni şi Rusia au criticat cu fermitate textul adoptat.
Această lege 'contrazice toate acordurile de la Minsk (...) şi va permite să se lase mână liberă clicii militare ucrainene', a declarat presei liderul DNR, Alexandr Zaharcenko, scrie Mediafax.
'Parlamentul ucrainean (...) a pus practic capăt acordurilor de la Minsk votând această lege greşită', a afirmat, la rândul său, Konstantin Kossatcev, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Consiliului Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus.
Cu adoptarea acestei legi, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko 'se dotează cu puteri nelimitate apropiate de cele ale unui dictator pentru a reprima orice acţiune de contestare', se arată într-un comunicat difuzat de Ministerul Afacerilor de Externe rus.
'Nu se poate numi aceasta altfel decât pregătiri pentru un nou război', se mai arată în comunicatul MAE rus, care avertizează împotriva unei 'escaladări periculoase' a situaţiei din Ucraina şi a 'consecinţelor imprevizibile pentru pacea şi securitatea în lume'.
'Kievul îngroapă astfel acordurile de la Minsk şi toate mecanismele disponibile pentru căutare de soluţii reciproc acceptabile în vederea soluţionării crizei ucrainene', acuză diplomaţia rusă.
Acordurile semnate la Minsk în februarie 2015 cu medierea Rusiei, a Franţei şi Germaniei, au condus la o scădere a intensităţii luptelor, dar fără progrese spre o soluţionare politică a conflictului.
Conflictul, care a izbucnit după destituirea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici în urma unei mişcări de protest proeuropene la Kiev şi după anexarea de către Rusia a Peninsulei ucrainene Crimeea, s-a soldat cu peste 10.000 de morţi din aprilie 2014.
Armistiţiile anunţate în mod constant sunt încălcate aproape întotdeauna, cele două părţi acuzându-se reciproc de încălcarea lor.
