La sfârşitul anului 2008, existau 2.085 de pacienţi români care aşteptau un rinichi, 350 de pacienţi care aveau nevoie de un transplant de ficat, 107 pacienţi care necesitau un transplant de cord şi 90 de români care aveau nevoie de un transplant de pancreas. De asemenea, 22 de români se aflau pe lista de aşteptare a unui transplant de plămâni la 31.12.2008. Pentru ei, în 2009, au fost doar 44 de donatori.
Oficialii Agenţiei Naţionale de Transplant spun că numărul donatorilor a scăzut pe toate categoriile de transplant. În 2008, România a avut 60 de donatori şi a înregistrat o creştere de 60%, cea mai mare la nivel global.
\"Principalii donatori au venit din spitalele judeţene din Oradea, Târgu Mureş şi Cluj, în acest an. Din păcate, viitorul pare sumbru atâta vreme cât mai bine de jumătate din personalul agenţiei a demisionat din luna august\", a declarat pentru REALITATEA.NET, Dan Luscalov, directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant.
Luscalov a precizat că sunt slabe şanse să existe vreo campanie de educare a publicului cu privire la donarea de organe în perioada următoare şi că viaţa celor care trăiesc pe liste de aşteptare depinde de bugetul pe care îl va avea Ministerul Sănătăţii.
Măsuri aşteptate, pacienţi pe liste de aşteptare
Planul creşterii numărului de donatori este acelaşi de câţiva ani de zile, spun oficialii ANT. Prima măsură ar fi să existe în fiecare spital de urgenţă din România un medic coordonator responsabil de găsirea de donatori.
Apoi, Guvernul ar trebui să deconteze cheltuielile tuturor secţiilor de terapie intensivă care se ocupă de prelevarea de organe.
\"Aceste cheltuieli faţă de terapie intensivă şi anestezişti sunt plătite cu întârziere de şase până la opt luni. Astfel nu ne mai putem mira că Spitalul Municipal n-a mai dat un donator de 5 ani de zile\", a declarat pentru REALITATEA.NET, Victor Zotta, fostul director executiv al ANT.
Astfel, deşi există 43 de spitale de urgenţă în România, unde secţiile de terapie intensivă pot declara moartea clinică, nu există fondurile necesare pentru a plăti medici coordonatori care să găsească donatorii. De asemenea, nu există destui medici coordonatori, iar spitalele nu îşi permit să încaseze cu întârziere de şase luni o intervenţie de prelevare de organe.
O a treia măsură care trebuie implementată este educarea publicului cu privire la donarea de organe. Lipsa unor strategii de comunicare în care românii să accepte prelevarea de organe de la pacienţi aflaţi în moarte clinică ne plasează încă pe penultimul loc în Europa la numărul de donatori. Pe ultimul loc se află Bulgaria.
Ancheta care a decapitat agenţia
În luna iulie 2009, procurorii DIICOT l-au pus sub acuzare pe Victor Zotta, fostul şef al Agenţiei Naţionale de Transplant, în ancheta privind clinica Sabyc. Zotta nu a dorit să comenteze stadiul anchetei în prezent. Ministerul Sănătăţii l-a demis pe Zotta pentru că a semnat o decizie prin care permitea clinicii Sabyc să desfăşoare activitatea de transplant. Potrivit legii, doar ministerul poate da o astfel de acreditare.
