Liderii organizaţiilor româneşti din Ucraina vor avea o serie de întâlniri şi discuţii de lucru cu reprezentanţii instituţiilor statului român, în special cele cu atribuţii în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni, printre care se numără: Administraţia Prezidenţială, Senatul României, Camera Deputaţilor, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Institutul Cultural Român şi Patriarhia Română.
În cadrul întâlnirilor vor fi evaluate modalităţile prin care autorităţile române pot veni în sprijinul iniţiativelor care vizează realizarea de proiecte şi programe cu scopul păstrării şi afirmării identităţii culturale, lingvistice şi religioase a românilor din Ucraina.
Ucraina a propus recent ca procesul de monitorizare a minorităţilor română şi ucraineană din ambele ţări să fie reluat, fiind invitaţi şi reprezentanţi OSCE şi ai Consiliului Europei. Procesul de monitorizare interguvernamentală privind respectarea drepturilor minorităţilor din Ucraina şi România a fost iniţiat în cursul mandatului fostului ministru român de externe Mihai Răzvan Ungureanu, pe atunci omologul său fiind ucraineanul Boris Tarasiuk. Monitorizarea a fost însă întreruptă mai mulţi ani, din cauza unor neînţelegeri între părţi.
Ucraina consideră că minoritatea ucraineană nu se bucură de suficiente drepturi în România. Recent, ambasadorul Ucrainei în România, Markian Kulik, spunea că ar dori ca în judeţul Tulcea să fie noi clase cu predare în limba ucraineană în trei localităţi din judeţ, solicitarea în acest sens fiind adresată şi prefectului de Tulcea.
Şi fostul ministru de externe Boris Tarasiuk, în prezent preşedinte al Comisiei pentru Integrare Europeană a Parlamentului de la Kiev, susţine că românii din Ucraina au mai multe drepturi decât ucrainenii din România. "Datele pe care le cunosc eu sunt în favoarea Ucrainei, nu a României. Dacă cineva doreşte să dovedescă contrariul, să prezinte fapte. Fapt este însă că există un singur liceu ucrainean în România şi 92 de şcoli de limbă română în Ucraina, cu mai mult de 22.000 de copii învăţând în română, în timp ce numai 260 de elevi învaţă în ucraineană în România", spunea în luna mai Boris Tarasiuk, atrăgând atenţia că românii din Ucraina se bucură şi de biblioteci, ansambluri folclorice, de radio în limba română şi alte astfel de facilităţi de care ucrainenii din România nu se bucură. "Există numai de două ori şi jumătate mai mulţi români în Ucraina decât ucraineni în România, dar acest raport este incomparabil cu cele 92 de şcoli româneşti faţă de un singur liceu ucrainean", a argumentat Boris Tarasiuk.
În replică, senatorul PD-L pentru românii din diasporă, Viorel Badea, a afirmat că Boris Tarasiuk a adus acuzaţii nefondate diplomaţiei româneşti referitoare la relaţia acesteia cu Kievul folosindu-se de clişee staliniste pentru transmiterea unor mesaje de forţă. Badea i-a reproşat lui Tarasiuk faptul că a oferit informaţii eronate în ceea ce priveşte accesul ucrainienilor din România la educaţie în limba maternă. "A afirmat că doar 260 de elevi învaţă la liceu în limba ucrainiană, deşi aceasta este folosită în 41 de şcoli şi 21 de grădiniţe, în care sunt înscrişi 2.236 de elevi, doar în judeţul Suceava", a arătat Badea. El susţine că situaţia românilor din Ucraina este considerabil mai dificilă. "Românii din Ucraina nu au reprezentare parlamentară, nu primesc sprijin financiar din partea statului, în sistemul de educaţie se foloseşte un sistem de ucrainizare forţată, dreptul la educaţie în limba maternă fiind încălcat în mod flagrant", a acuzat senatorul român pentru diaspora.
Badea susţine că activitatea comisiei mixte de monitorizare a respectării drepturilor românilor din zona Odesa a fost întreruptă de către partea română din cauza intimidărilor la care au fost supuşi românii din zonă de către autorităţi. "O asemenea abordare nu poate sta la baza unei colaborări politice oneste", a conchis Badea.
Românii din Ucraina vor discuta cu autorităţile de la Bucureşti despre păstrarea identităţii
