Inspectorii de la Autoritatea Naţională pentru Drepturi de Angajare vor primi împuternicirea de a verifica dacă întreprinderile au respectat legislaţia cu privire la permisele de muncă. Cei care vor fi depistaţi că au angajat muncitori fără permise de muncă riscă amenzi de până la 250.000 de euro sau chiar până la zece ani închisoare.
Ger Deering, directorul Autorităţii Naţionale, spune că cei 78 de inspectori ai săi sunt "instruiţi" şi vor fi autoritzaţi să aplice, de luna viitoare, legea cu privire la permisele de muncă. Agenţia are o listă cu 2.000 de companii suspectate că ar fi angajat ilegal muncitori români şi bulgari.
Spre deosebire de modul în care a procedat la extinderea UE din 2004, când nu a impus niciun fel de restricţii, Irlanda şi-a închis piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari după aderarea ţărilor lor la UE, la 1 ianuarie 2007, astfel că, cel puţin până în 2011, muncitorii din România şi Bulgaria au nevoie de permise de muncă.
Operaţiunea de depistare a românilor şi bulgarilor care muncesc ilegal a fost decisă după ce mai multe departamente ale guvernului irlandez şi-au confruntat datele şi au ajuns la concluzia că, din 2007, pentru români au fost emise numai 281 de permise de muncă, iar pentru bulgari 66, în condiţiile în care există totuşi 22.414 români şi 1.915 bulgari care au solicitat numere personale pentru servicii publice.
Autorităţile recunosc că există o anumită confuzie în rândul firmelor care presupun că, la fel ca în cazul celorlalţi cetăţeni europeni, dacă românii şi bulgarii sunt cetăţeni UE, atunci pot munci în Irlanda dacă au un număr personal pentru servicii publice.
Autorităţile mai spun că ştiu care sunt companiile care au angajat muncitori români şi bulgari la negru şi că aceste firme nu sunt numai dintr-un singur sector. Acestor companii li s-au trimis avertismente scrise că angajaţii lor trebuie să aibă permise de muncă. Peste 2.000 de companii par să fi angajat peste 5.000 de români şi bulgari fără permisele de muncă necesare.
