Camera Deputaţilor a adoptat OUG 36/2009 pentru modificarea Legii
cetăţeniei prin care este uşurată modalitatea de redobândire a
cetăţeniei române pentru cei care au pierdut-o din motive neimputabile
lor sau le-a fost ridicată fără acceptul lor.
Inţiatorul simplificării redobândirii ceteţeniei române pentru Republica
Moldova a fost preşedintele României Traian Băsescu, reaminteşte
publicaţia rusă. Senatul a adoptat pe 9 iunie, cu 85 de voturi pentru şi şapte
împotrivă, OUG 36/2009 care modifică Legea cetăţeniei, astfel ca
persoanele care au pierdut cetăţenia română şi descendenţii lor până la
gradul III să poată cere redobândirea acesteia imediat după obţinerea
dreptului de şedere.
Potrivit ordonanţei adoptate de senatori,
persoanele care au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor
şi descendenţii acestora până la gradul III pot depune cererea de
redobândire sau acordare a cetăţeniei după obţinerea dreptului de
şedere, fiind eliminat termenul de patru ani de la data obţinerii
acestui drept, condiţie conţinută în vechea formă a Legii cetăţeniei.
Un alt amendament votat în comisie majorează numărul membrilor Comisiei
de acordare a cetăţeniei din cadrul Ministerului Justiţiei de la 8 la
12, pentru a accelera examinarea dosarelor, mai scrie publicaţia rusă.
"În acest sens, vor fi înfiintate oficii suplimentare în regiunile de
est ale României. Iar cheltuielile deja au fost incluse în proiectul de
buget", scrie Kommersant. De asemenea, noua formă a Legii propusă prin
ordonanţă prevede că preşedintele Comisiei pentru cetăţenie poate cere,
de la orice autoritate, relaţii cu privire la îndeplinirea condiţiilor
privind loialitatea faţă de statul român şi lipsa condamnărilor, impuse
solicitantului. Nu în ultimul rând, legea a fost modificată astfel
încât termenul de verificare a condiţiilor necesare acordării sau
redobândirii cetăţeniei române a fost redus de la minimum şase luni la
maximum cinci luni de la data înregistrării cererii, iar interviul prin
care se făcea dovada cunoaşterii limbii române a fost eliminat în cazul
redobândirii cetăţeniei.
Kommersant mai scrie că "doritorii de a obţine cetăţenia română
printr-o schemă simpificată îşi puteau realiza visul şi anterior. În
anii precedenţi, Bucureştiul a organizat de câteva ori acţiuni speciale
în acest sens. Atunci, pentru obţinerea cetăţeniei române locuitorii R.
Moldova trebuiau să facă o cerere în acest sens, în care indice numele,
prenumele, adresa şi să o trimită la Consulatul României". "Este
adevărat, scrie cotidianul rus, că astfel de acţiuni au fost de scurtă
durată şi au stârnit reaţiii negative la Chişinău, care l-a acuzat pe
vecinul său de "tendinţe extremiste". De exemplu, în toamna anului
2006, în timpul unei astfel de acţiuni, ceteţenii R. Moldova au trimis
peste 500.000 de cereri în vederea redobândirii cetăţeniei române,
scrie Kommersant.
"Numărul doritorilor de a obţine cetăţenia română a crescut după ce
România devenit stat mebru al UE. Atunci Bruxelles-ul şi-a manifestat
îngrijorarea faţă de acţiunile Bucureştiului. Încă din etapa de
discuţie a amendamentelor legislative Comisia Europeană a numit
"îngrijorătoare" intenţiile României de simplificare a acordării
cetăţeniei pentru locuitorii R. Moldova, mai scrie cotidianul rus.
Comisia Europeană sublinia, susţine Kommersant, că procedura
simplificată de acordare a cetăţeniei ar putea permite Bucureştiului
"să anexeze a patra parte din populaţia Republicii Moldova". Însă autorităţile
române nu au ţinut cont de temerile Bruxellesului. "Obligaţia politică
şi morală a României şi a românilor este să lupte pentru ca familiile
noastre de pe malul de est al Prutului să se întoarcă acasă, în
Europa", a spus preşedintele Băsescu în Parlamentul European.
La Chişinău această retorică nu a fost tocmai salutată, dar "autorităţile R. Moldova nu sunt tentate să dramatizeze situaţia", potrivit publicaţiei ruse. Mai mult, spre deosebire de fostele autorităţi ale R. Moldova, puterea actuală are o atitudine mai înţelegătoare faţă de aspiraţia cetăţenilor de a obţine cetăţenia română, care le permite să călătorească în UE", adaugă Kommersant. De asemenea, R. Moldova nu este îngrijorată de posibilitatea unei anexări.
"Potrivit statisticilor româneşti, până în prezent cetăţenia română au obţinut-o doar 120.000 de locuitori ai R. Moldova", a declarat pentru Kommersant Andrei Popov, membru în Comisia de politică externă şi integrare europeană din Parlamentul moldovean. "La urma urmelor, pe teritoriul R. Moldova locuiesc mai mulţi cetăţeni ruşi decât români", a adăugat el. În acelaşi timp, deputatul Partidului Democrat spune că acţiunile Bucureştiului îi oferă un argument în plus Chişinăului în dialgul cu Bruxellesul în vederea încheierii acordului referitor la regimul de anulare a vizelor dintre R. Moldova şi UE, conchide Kommersant.
