România nu va mai fi afectată de inundaţii în 2009, dar s-ar putea confrunta cu viituri în primăvară

În general, regimul hidrologic va fi sub media normală lunară, în ultimul trimestru al acestui an. Astfel, în octombrie vor fi debite mai mari pe râurile din bazinele Argeşului şi Ialomiţei, dar şi mai mici (între 30 şi 50% din valorile normale lunare) pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Iza, Tur, Crasna, Barcău, Crişuri, Caraş, Nera, Cerna, Jiu, Olt inferior, Vedea, Râmnicu Sărat, Putna, Trotuş, Bârlad, Prut, pe cursurile superioare ale Siretului şi Sucevei şi pe râurile din Dobrogea.

În noiembrie, debite mai mari decât este normal pentru această perioadă vor fi înregistrate doar pe râurile din bazinul Ialomiţei, în timp ce debite mai mici vor fi pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Iza, Tur, Crasna, Barcău, Crişuri, Arieş, Caraş, Nera, Cerna, Jiu mijlociu şi inferior, Olt inferior, Vedea, Putna, Trotuş şi pe cele din Dobrogea.

Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, pe râurile din bazinele Bârladului şi Râmnicu Sărat vor fi înregistrate cele mai mici valori ale debitelor, sub 30% din debitele normale lunar.

În decembrie, cele mai mici debite vor fi înregistrate pe râurile din bazinul Oltului inferior şi din bazinele Vedea, Râmnicu Sărat şi Bârlad. Şi pe fluviul Dunărea valorile debitului sunt mediile multianuale lunare.

În a doua jumătate a lunii noiembrie este posibilă apariţia formaţiunilor de gheaţă (gheaţă la mal, pod de gheaţă, zăpoare) în bazinele superioare ale Bistriţei, Mureşului şi Oltului şi pe unele râuri mici din centrul şi nordul ţării, iar în cursul lunii decembrie formaţiunile de gheaţă vor fi mai multe şi mai extinse pe râurile din zona de munte din nordul, estul şi centrul României.

Anul viitor va fi, însă, ceva mai complex decât 2009. Astfel, potrivit directorului Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, "anul 2010 va fi unul cu un regim hidrologic normal, cu excepţia perioadei de primăvară, când pot avea loc câteva fenomene extreme".

Stanciu a spus că în martie ar putea avea loc precipitaţii abundente, urmate de viituri în lunile aprilie-mai şi că seceta din perioada verii următoare va fi cam la acelaşi nivel cu cea din acest an.

Potrivit acestuia, zonele cu risc sunt din estul României (râurile Suceava, Moldova, Prut, Râmnicu Sărat, Putna), precum şi Ialomiţa, Prahova, Oltenia (râurile Olt, Olteţ, Tismana, Motru), unde "nu vor fi afectate grav gospodăriile, dar culturile ar putea suferi de pe urma viiturilor".

Specialiştii au realizat un scenariu pe termen lung privind evoluţia resurselor de apă inclusiv din România, în contextul schimbărilor climatice, potrivit căruia zonele cele mai expuse reducerii cantităţilor de apă sunt Câmpia Română, zona de est a României (Podişul Moldovei şi al Bârladului), zona de Vest, în special Banatul, precum şi o parte din centru, respectiv Transilvania. Vor fi mai puţin afectate zonele din nordul României şi Carpaţii şi subcarpaţii.