Revoluţia care a marcat sfârşitul comunismului în Europa de Est în urmă
cu 20 de ani a fost paşnică în majoritatea ţărilor, cu excepţia
României. Regimul dictatorului comunist Nicole Ceauşescu s-a sfârşit
printr-o revoluţie sângeroasă soldată cu peste 1.000 de morţi, Acum,
ţara este membră UE, cu o economie solidă şi o viaţă democratică
aprinsă, uneori haotică. Însă România continuă să fie marcată de o
corupţie endemică, despre care unii cred că ameninţă viitorul ţării,
comentează site-ul NPR.
Corupţia şi mita fac parte din viaţa de zi cu zi: în sistemul medical, justiţie, educaţie, chiar şi religie.
Într-un caz recent, Răzvan Chiruţă, reporter la România Liberă, şi un
coleg s-au dat drept candidaţi la preoţie. Ei l-au filmat pe
arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, al doilea prelat ca importanţă în
Biserica Ortodoxă Română, în timp ce convenea să le vândă locuri în
rândul preoţimii. Preţul era iniţial de 4.500 de dolari, dar, potrivit
lui Chiruţă, a crescut la aproape 75.000 de dolari."Depinde unde devii
preot. Dacă devii preot la ţară, este mai ieftin", spun el.
Însă, în pofida imaginilor, arhiepiscopul a rămas în funcţie. El neagă
acuzaţiile, iar procurorii români şi oficialii Bisericii spun că
anchetează.
Într-un alt caz, nimic nu i s-a întâmplat fostului ministru al
agriculturii Decebal Traian Remeş. Procurorii l-au filmat în timp ce-şi
folosea ministerul pentru a acorda contracte unui prieten, în schimbul
a circa 20.000 de dolari, a unei maşini noi, a unor cărnaţi de porc şi
ţuică.
Laura Ştefan este coordonatorul anticorupţie pentru Societatea
academică din România. "Au existat discuţii pe forumuri de internet şi
o persoană spunea 'OK, acum ştim cât valorerază ministrul agriculturii.
Aş vrea să cumpăr ministrul finanţelor -cât ar costa?'", spune ea.
Potrivit acesteia, problema corupţiei este adânc înrădăcinată. "Nu
luptăm numai împotriva mentalităţii comuniste şi reţelelor comuniste,
care încă există. Luptăm şi împotriva une mentalităţi, veche cât
istoria României", subliniază Laura Ştefan. "Cînd eşti la putere,
nimeni nu trebuie să îndrăznească să-ţi pună întrebări. 'Cum
îndrăzneşti să ne întrebi ce facem cu banii?. Este treaba noastră. Eu
sunt ministrul, eu decid", explică ea.
Scandalul ce l-a implicat pe Remeş a devenit subiect de glume în
România, dar, în alte cazuri, corupţia a dus la tragedii. Criticii spun
că această cultură a corupţiei a extins incompetenţa în sectoare
publice-cheie, printre care instanţe şi domeniul sănătăţii, iar gradul
de tragere la răspundere este zero.
În micul lor apartament din Bucureşti, Elena Lungu şi soţul ei se uită
la fotografiile cu fiul lor de 2 ani, Sebastian, care doarme în camera
vecină. Cînd Elena era însărcinată, ea i-a dat bani medicului
ginecolog, precum şi asistentelor, lucru obişnuit în România. A fost o
sarcină normală, dar, în momentul naşterii, Elena spune că a fost
lăsată singură multă vreme. Apoi, principala sa asistentă medicală i-a
spus brusc că tura ei s-a încheiat şi a plecat.
"Imaginaţi-vă că o asistentă îmi spune că poate vedea capul copilului,
dar trebuie să plece acasă, pentru că i s-a terminat tura", povesteşte
Elena. Când în cele din urmă a apărut altă asistentă - după 45 de
minute - Elena spune că aceasta a intrat în panică. Cordonul ombilical
era înfăşurat în jurul gâtului copilului de câteva ori, restricţionând
oxigenarea. După 25 de minute, s-a născut Sebastian, dar era aproape
mort.
"Nu ţipa, nu mişca. Era vânăt. Am încercat să acceptăm că nu va fi
niciodată un copil normal, sănătos. Însă cu fiecare pas pe care îl
face, trebuie să-i îmbunătăţim, câte puţin, viaţa", spune Elena.
Fiecare zi este o luptă, povesteşte ea. La vârsta de 2 ani, Sebastian
nu se poate târî, nu poate sta în funduleţ şi nu-şi poate susţine
capul. Nu vorbeşte. Elena şi soţul ei au dat în judecată sistemul
medical, pentru neglijenţă criminală.
Transparency International a anunţat că România a făcut progrese
modeste în ultimii ani în combaterea corupţiei din poliţie, dar, în
celelalte sectoare publice, problema rămâne endemică.
În condiţiile corupţiei răspândite, UE - la care România a aderat în
2007 - a ameninţat în repetate rânduri cu sancţiuni.
Laura Ştefan declară că în prezent condiţiile de trai sunt mult mai bune - există libertăţi de bază şi democraţie - dar spune că ţara este în continuare fragilizată de moştenirea comunistă. "Suntem încă în mentalitatea comunistă, în care a fura de la stat este bine, pentru că era vorba despre un regim totalitarist şi oamenii încercau să găsească moduri de a trăi mai bine.
Dar cred că, la 20 de ani de la revoluţie,
poate a venit momentul ca această mentalitate să se schimbe", spune ea.
Dan Turturică, de la România Liberă, spune că depinde de cetăţenii
simpli să ceară responsabilitate şi transparenţă. "Aceasta este
democraţia în esenţa ei. Un protest ar trebui să înceapă imediat din
partea cetăţenilor, care nu mai pot suporta. Nu există alt
mijloc", declară el.
