Totul a pornit de la datoriile acumulate de Ucraina în ultimele două luni şi de la negcocierile privind preţul combustibilului. Aşa cum a promis, Rusia a sistat livrările către Ucraina în prima zi a anului 2009. Atât Moscova cât şi Kievul dăduseră asigurări că livrarea de gaz către europeni nu va fi afectată. Dar situaţia a scăpat de sub control. Polonia a anunţat vineri seară că primeşte cu 6 procente mai puţin gaz. Ungaria, aflată în aceeaşi situaţie, a precizat că populaţia nu va avea de suferit.
Livrările de gaze naturale ruse pentru România au scăzut brusc cu 30-40% vineri seara, ca urmare a disputei pe care o au Rusia şi Ucraina, iar această situaţie ar putea dura până la 4 ianuarie, a declarat directorul general al Transgaz, Ioan Rusu. Compania ucraineană Naftogaz a anunţat sâmbătă însă că a suplimentat livrările de gaz către România cu 100.000 de metri cubi pe zi, pentru a acoperi o scădere a volumului livrat de Rusia.
Compania Bulgargaz a anunţat sâmbătă că a constatat o scădere a livrărilor de gaze ruseşti, fiind afectat şi tranzitul către Turcia, Grecia şi Macedonia, însă a precizat că nu a fost atins deocamdată nivelul critic.
"Presiunea în conductă a scăzut şi primim începând de sâmbătă dimineaţă un volum mai mic de gaze", a declarat directorul executiv al companiei de stat Bulgargaz, Dimitar Gogov. "Livrările nu au scăzut sub nivelul critic, iar consumatorii bulgari nu au fost afectaţi până acum", a declarat Gogov. "Însă dacă începem să primim mai puţin de 6-6,5 milioane de metri cubi de gaz pe zi, nu vom mai putea acoperi deficitul şi vom începe aplicarea de restricţii", a avertizat oficialul Bulgargaz.
Ungaria şi Polonia au anunţat, la rândul lor, că se confruntă cu reduceri ale livrărilor de gaz rus transportat prin Ucraina, dar totuşi în cazul lor scăderile înregistrate nu au fost atât de vertiginoase. Ungaria a fost prima ţară europeană afectată de conflictul dintre Rusia şi Ucraina legat de gaze. Polonia a anunţat că a înregistrat o scădere cu circa 11% a livrărilor de gaz rus transportat prin Ucraina.
De asemenea, Kievul a suplimentat cu 1,8 milioane de metri cubi zilnic cantitatea livrată Ungariei. "În pofida reducerii semnificative a gazului rus şi a fixării unor limite privind preţul, Ucraina şi-a folosit propriul volum pentru a susţine stabilitatea livrărilor de gaz către Europa", a afirmat Naftogaz într-un comunicat.
Gazprom nu mai poate depinde de Ucraina pentru tranzitarea gazul către Europa şi caută rute alternative, a declarat vineri, pentru BBC, vicepreşedintele companiei ruse, Aleksandr Medvedev, citat de AFP.
"Considerăm că este necesar să dezvoltăm, cât mai curând posibil, rute alternative şi sperăm că Europa va lua toate măsurile necesare pentru a susţine realizarea acestui proiect", a declarat Aleksandr Medvedev.
Aflată la conducerea Uniunii Europene de doar 3 trei zile, Cehia a anunţat pentru luni o reuniune de criză a ambasadorilor UE la Bruxelles. Între timp, o delegaţie ucraineană a început un turneu prin marile capitale occidentale în încercarea de a soluţiona conflictul cu Gazprom.
Şi Moscova ar putea trimite europenilor o delegaţie de experţi care să explice şi punctul de vedere al Rusiei.
Momentan, negocierile dintre cele două ţări sunt la stadiul de acuzaţii reciproce. Societatea ucraineană Naftogaz afirmă că vina aparţine companiei Gazprom care nu a livrat suficient gaz pentru ca acesta să poată fi transportat spre Europa. De cealaltă parte, gigantul rus susţine că Ucraina sustrage din gazul pentru export.
Uniunea Europeană, care până acum a preferat să nu se amestece în relaţiile ruso-ucrainene, ar putea interveni pentru că membrii săi sunt direct afectaţi. Relaţii încordate cu Ucraina ar putea determina Gazprom ca, pe viitor, să renunţe de tot la serviciile Kievului. Au fost elaborate deja mai multe rute ocolitoare prin Marea Baltică şi Marea Neagră, dar proiectele sunt încă departe de finalizare.
