"Riscul unei noi confruntări rămâne mare", se afirmă în documentul
redactat de un grup de 18 experţi şi diplomaţi, sub conducerea
elveţienei Heidi Tagliavini.
La peste un an după ce tancurile
ruse au intrat în provincia rebelă Osetia de Sud, "există încă tensiuni
persistente" între rusofoni şi georgieni şi, în special în apropierea
graniţelor regiunilor rebele, "în numeroase cazuri acestea se apropie
de ostilităţi deschise", constată raportul.
Rusia a recunoscut unilateral independenţa Osetiei de Sud şi Abhaziei,
o altă provincie rebelă georgiană. Numai alte două ţări - Nicaragua şi
Venezuela - au recunoscut până în prezent independenţa celor două
regiuni.
"Comunitatea internaţională şi toţi actorii regionali şi neregionali
implicaţi în conflict ar trebui să continue să desfăşoare toate
eforturile posibile pentru a aduce părţile la masa negocierilor",
recomandă raportul.
Dar, chiar şi aşa, "există speranţe mici pentru un viitor paşnic în
regiune, dacă cei doi principali protagonişti, Rusia şi Georgia, fac
eforturi bilaterale pentru a-şi rezolva diferendele", potrivit
documentului.
"Trebuie făcute eforturi suplimentare pentru a asigura o prezenţă
internaţională, independentă, neutră şi eficientă pentru menţinerea
păcii în zona de conflict", afirmă autorii raportuului.
Deocamdată, circa 200 de observatori civili europeni, neînarmaţi,
patrulează în apropiere de Osetia de Sud şi de Abhazia, dar nu au
dreptul să intre în cele două regiuni.
Potrivit raportului comisiei de anchetă, forţele armate georgiene sunt cele care au declanşat conflictul prin tirurile violente de artilerie din noaptea de 7 spre 8 august, vizând capitala osetă Ţhinvali, fără o incursiune prealabilă a forţelor armate ruse. Însă declanşarea ostilităţilor a fost "doar punctul culminant al unei perioade lungi de intensificare a tensiunii, de provocări şi de incidente" între părţi, continuă textul, criticând şi Rusia
