\"Paine de casă, pâine ţinută la proaspat, pâinea poporului nu a aratat niciodata aşa, adică o aratat înainte de...pâine din asta numai criminalii mâncau, pâine de casă”, îşi aminteşte Maria.
În mod paradoxal, cel mai greu se găseau alimentele de baza, iar cafeaua şi ţigările bune erau rezervate pentru cei înstăriţi şi constituiau „atenţiile” universale oferite pentru favorurile de orice fel.
Chiar şi în aceste condiţii oamenii se descurcau de cele mai multe ori cu ajutorul cunoştinţelor şi relaţiilor.
La 20 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, viaţa pare să fie la fel de grea. Cuvintele rostite atunci de cei care au ieşit în stradă au căpătat acum accente profetice:
\"Suntem liberi şi nu ştim să ne bucurăm deocamdată de libertatea noastră, nu ştim ce să facem cu ea, n-am avut-o niciodată şi nu ştim ce să făcem cu ea!\"