Cei patru lideri ai Alianţei pentru Integrare Europeană evită să facă
publice detalii din cadrul negocierilor pe marginea împărţirii
funcţiilor şi principalelor poziţii în stat, urmând să facă anunţuri
oficiale săptămâna viitoare. Totuşi, zvonuri tot mai insistente arată
că preşedintele PD Marian Lupu ar putea fi viitorul şef de stat,
preşedinţia Parlamentului urmând să revină şefului Partidului Liberal
Democrat, Vlad Filat, iar Guvernul - Partidului Liberal, condus de
Mihai Ghimpu.
De aproape o săptămână, de la constituirea AIE,
liderii acesteia, dar şi experţi din cadrul partidelor se
întâlnesc zilnic pentru discuţii cu uşile închise. Totuşi, atmosfera la
negocieri pare să fie colegială şi chiar prietenească, iar liderii
partidelor, în declaraţiile pentru presă, dau asigurări că există o
înţelegere perfectă între ei şi că în urma consensului va rezulta o
guvernare democratică durabilă, fără o coalizare cu comuniştii.
"Avem o înţelegere deplină între noi. Am ajuns la consens privind
principiile care vor sta la baza structurii Parlamentului şi a
Guvernului. S-a discutat şi despre departajarea funcţiilor în viitorul
Parlament şi Guvern, însă nu în măsura în care să putem da nume", a
spus după discuţiile de joi liderul PLDM, Vlad Filat.
Coaliţia de guvernare deţine 53 de mandate, în timp ce comuniştii au
48. Astfel, cele patru partide necomuniste au suficiente voturi pentru
a alege conducerea Parlamentului şi a investi Guvernul, dar ar fi
nevoie de susţinerea a cel puţin 8 deputaţi comunişti pentru a vota un
şef de stat.
Liderii AIE se arată siguri că noul şef de stat va fi votat şi că nu se
va ajnge la o nouă criză. Asta, în mare parte şi datorită faptului că
Partidul Comuniştilor ar fi puternic dezavantajat, în eventualitatea
unor noi alegeri, pe fodul agravării crizei economice şi ar putea
pierde o bună parte din mandatele pe care le deţine în prezent.
"Avem soluţii pentru toate situaţiile, însă nu cred că se va ajunge
atât de departe. Preşedintele ţării va fi votat. Va fi o persoană care
va întruni calităţile unui adevărat şef al statului: va fi preşedintele
tuturor cetăţenilor şi nu al unui singur partid", a declarat pentru
Info-Prim Neo preşedintele PLDM, Vlad Filat.
Şi liderul PL, Mihai Gimpu, este optimist în ceea ce priveşte alegerea
preşedintelui. "Sunt convins că preşedintele ţării va fi votat în ziua
în care va fi propusă candidatura. Alianţa pentru Integrarea Europeană
nu va fi compromisă", dă asigurări Mihai Gimpu. "Comuniştii trebuie să
se conformeze rezultatelor alegerilor, aşa cum am făcut-o noi în 2001
şi 2005. Ei au declarat că sunt pentru stabilitate, că-şi iubesc
patria, să demonstreze acest lucru. Cedarea unor funcţii ar însemna
coaliţie, însă acest lucru este exclus. Nu putem schimba lucrurile în
R. Moldova împreună cu comuniştii", conchide Ghimpu.
"Constituţia stipulează clar situaţia în care preşedintele ţării nu va
fi votat. În momentul în care nu se va ajunge la consens, vom avea
alegeri anticipate. Partidul Democrat (PDM) este categoric împotriva
alegerilor anticipate", a spus Marian Lupu, preşedintele PDM.
Lupu spune că discuţiile cu comuniştii vor începe după revenirea din
vacanţă a liderului PCRM, Vladimir Voronin, şi a majorităţii
deputaţilor comunişti, dar că "discuţiile" pentru acordarea susţinerii
la votarea unui şef de stat nu vor însemna "negocieri" pe funcţii sau
pe orice altceva.
"La baza structurării organelor parlamentare şi guvernamentale au stat
şi materialele oferite de instituţiile internaţionale, inclusiv FMI şi
BM, cu referire la strategia de reformare a administraţiei publice.
Săptămâna viitoare, sper să ajungem la un concept definitiv", afirmă
Marian Lupu. Funcţia de preşedinte, spune el, nu este o idee fatală
pentru PD - obiectivul major rămâne asigurarea funcţionalităţii
coaliţiei şi depăşirea crizei.
Serafim Urechean mizează pe "cumsecădenia" unor comunişti. "Nu cred că
cineva poate fi sută la sută sigur că preşedintele va fi votat. Trăim
în Republica Moldova şi trebuie să fim pregătiţi pentru orice. Dar vom
depăşi situaţia", a spus preşedintele AMN.
Preşedintele ţării este ales prin vot secret, cu majoritate calificată
de cel puţin 61 de voturi. În cazul în care niciun candidat nu este
ales, se organizează alegeri repetate, la care pot fi înaintate
aceleaşi sau alte candidaturi. Dacă nici atunci nu este ales,
preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul. Pentru că legislativul
nu poate fi dizolvat decât o dată pe an, în caz de eşec în alegerea
şefului statului, alegeri parlamentare anticipate vor avea loc, cel mai
devreme, în februarie 2010, spune expertul independent Ion Creangă.
Curtea Constituţională va examina raportul Comisiei Electorale Centrale cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie într-o şedinţă plenară vineri, 14 august. În caz de recunoaştere a alegerilor şi validare a mandatelor de deputat, preşedintele R. Moldova va trebui să convoace Parlamentul în prima şedinţă până la 29 august. Discuţiile între liderii politici ai celor patru partide democratice vor continua joi, 13 august, precum şi vineri, 14 august, după şedinţa Curţii Constituţionale.
