Majoritatea fragilă a celor care au participat la chestionar, 51,07%, s-au pronunţat în favoarea acestei măsuri din mai multe motive: reducerea cheltuielilor şi a posturilor administrative, ceea ce ar însemna şi o reducere a birocraţiei, cerinţele europene, o mai bună gestionare a bugetelor locale sau o clarificare legislativă. Totuşi, mulţi sunt neîncrezători în acest demers din cauza unor temeri legate de o posibilă autonomie prea mare a unor regiuni, ceea ce ar duce la o destabilizare a ţării şi de lipsa reală a voinţei politice de a duce la îndeplinire această reformă.
Iată câteva dintre cele mai interesante comentarii primite pe Realitatea.NET.
Iancu a scris: “Ideea reîmpărţirii teritoriale a României este bună, dar trebuie gândită şi făcută cu cap. Dacă se împarte în cele opt sau nouă regiuni, aşa cum s-a spus, pot să apară dificultăţi mari pentru o bună parte din populaţie. În regiunile sărace, sărăcia se va accentua, iar populaţia probabil va migra către alte regiuni. Se va produce o depopulare a unor zone.Dacă birocraţia nu se diminuează, vom avea mari probleme cu deplasarea, poate la sute de kilometri până la centru etc”.
Nicu este convins că birocraţia va fi diminuată. “Descentralizarea o văd ca transferul deciziei cât mai aproape de cetăţean. Eliminarea birocraţiei - reducerea numărului de acte necsare, obţinerea acestora fără deplasare, acordarea drepturilor din oficiu nu pe bază de cerere, toate acestea şi multe altele pot duce la reducerea şi responsabilizarea personanului bugetar. Astfel, judeţele n-ar mai trebui să primească bani de la centru, ci invers. Prefecturile actuale, ca reprezentante ale puterii centrale, ar putea deveni regiuni formate din 4-5 judeţe conduse de un guvernator. Puterea guvernului central inclusiv preşedinţie, ar fi mai mică, iar puterea reală mai aproape de cetăţean şi nevoile sale. Ca de altfel în majoritatea ţărilor europene”.
Maria Popescu este de acord cu reorganizarea administrativă a ţării “în condiţiile în care actele administrative se pot rezolva din orice localitate din ţară şi nu este nevoie să mergi la "centru", să te prezinţi personal şi să nu găseşti pe nimeni în momentul în care ai ajuns acolo”.
Şi Borcea vrea reorganizare administrativă: “Sunt de acord cu reforma administrativ-teritorială a României, deoarece se vor reduce drastic cheltuielile administraţiei de stat şi se va diminua birocraţia existând o mai bună legătură între decizie şi execuţie. Vă daţi seama câte funcţii de şefi şi de şefuţi vor dispărea!!!”
Pentru Ioan B, măsura este o
dovadă de “lipsă de realism”. Ironic, el vorbeşte chiar de
organizarea administrativă medievală a României. “De ce nu ne
organizăm în voievodate? Apoi să chemăm Regatul Ungariei sau pe
alţii, să ne ocupe câteva sute de ani, iar după aceea, cu
sacrificii, să ne eliberăm şi să o luăm apoi de la capăt.
Stimaţi "lansatori" de idei năstruşnice, ţineţi seama
de lozinca:
Elinor vede în reorganizarea pe 8+12 regiuni „o tâmpenie”: „E o tâmpenie din capul locului! Trebuie să se facă împărţirea în urmatoarele regiuni: Muntenia, Moldova, Ardeal şi Banat cu guvernul central în Bucureşti şi guverne regionale în Craiova, Iaşi, Cluj şi Timişoara. Altfel vă mai paşte o reformă în câţiva ani”.
Dezbaterile Realitatea.NET, referitoare la prevederile cele mai importante ale proiectului noii Constituţii, dar şi la alte măsuri sau evenimente relevante pentru români, vor continua şi în perioada următoare.
Raluca Spătăreanu
