Potrivit consilierilor PSD, care au votat împotriva proiectului, acesta
conţinea o "aberaţie juridică", respectiv menţionarea sumelor pe care
să le plătească municipalitatea şi, în acelaşi timp, organizarea unei
licitaţii în urma căreia să fie stabilite tarifele pentru identificarea
şi sterilizarea câinilor.
Proiectul prevedea ca fiecare
patruped să fie adus la cabinetul contractant de proprietar sau de
viitorul adoptator, care urma să solicite în scris sterilizarea şi
identificarea câinelui. "Practic, cei care aduc câini fără stăpân se
angajează să-i adopte şi să-i îngrijească, după sterilizare şi
identificare", a explicat, pentru NewsIn, Simona Panaitescu, directorul
Administraţiei pentru Supravegherea Câinilor fără Stăpân - instituţie
subordonată municipalităţii bucureştene.
Câinilor care au stăpân urma să le fie implantat, opţional, un
microcip, în timp ce, în cazul celor daţi spre adopţie, implantarea
acestui dispozitiv ar fi fost obligatorie. Tot câinii adopaţi ar fi
urmat să aibă un element de identificare de culoare verde în urechea
stângă.
Potrivit estimările făcute de spitalele din Capitală, zilnic, peste 100
de bucureşteni ajung la medic muşcaţi de câini. Organizaţiile
neguvernamentale estimează că, în Bucureşti, sunt peste 30.000 de câini
comunitari.