În ceea ce priveşte afacerile europene, obiectivele de guvernare şi direcţiile de acţiune se regăsesc aproape identic în cele două programe de guvernare, cu excepţia punctului care se referea, în programul Guvernului Boc, la restructurarea Departamentului pentru afaceri europene. La primul punct figurează adjudecarea "în cea mai mare proporţie posibilă" a beneficiilor mai alea de natură financiară care decurg din calitatea de stat membru UE.
Guvernul Croitoru îşi propune, în materie de politică externă, mai mult pragmatism în consolidarea parteneriatelor pe care România le are, îşi propune să pună în valoare mai eficient beneficiile ce decurg din statutul României de membră UE şi NATO, vizează întărirea cooperării regionale şi prevede ca obiectiv de guvernare cooperarea consolidată "cu state de pe alte continente către care pot fi orientate interesele economice ale ţării noastre".
În domeniul fructificării statutului României de ţară membră UE sunt prevăzute acţiuni diplomatice "coerente" pentru depăşirea etapei monitorizărilor post-aderare. De asemenea, diplomaţia românească vizează să se pregătească instituţional pentru intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona şi intenţionează o "participare consistentă" în viitorul serviciu diplomatic extern al UE.
Guvernul Croitoru îşi propune consolidarea alianţelor în plan european şi a expertizei interne în pregătirea perspectivei financiare 2013-2020, astfel încât "interesele României să fie reprezentate adecvat".
În ceea ce priveşte interesele de securitate ale României, Bucureştiul îşi propune să îşi aducă o contribuţie la viitorul concept strategic al NATO şi să-şi promoveze interesele în dezbaterile din cadrul OSCE pe tema arhitecturii europene de securitate. Programul de guvernare prevede asigurarea unei "prezenţe româneşti de calitate" în misiunile UE, NATO, ONU, dar şi continuarea prezenţei româneşti în misiunile militare din zonele de angajament internaţional, în special în Afganistan.
România îşi propune să continue pe plan bilateral realizarea unor proiecte amânate de cooperare cu R. Moldova şi să dezvolte "relaţii speciale" în baza parteneriatului cu vocaţie europeană. Guvernul Croitoru îşi propune să stimuleze şi să garanteze investiţiile româneşti în R. Moldova şi să îi acorde asistenţă din Fondul de Asistenţă pentru Dezvoltare. România va continua să susţină reglementarea conflictului transnistrean şi implicarea UE în identificarea unei soluţii negociate viabile, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.
