Unul din avocaţii lui Tender, profesorul Gheorghiţă Mateuţ, a criticat modul în care sunt formulate textele care definesc infracţiunile de înşelăciune şi spălare de bani în raport de prevederile Constituţiei.
Aceeaşi instanţă a decis pe 3 iulie să suspende judecata şi în ceea ce priveşte recursul declarat de Tender împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti de a nu ridica măsurile asiguratorii luate de procurorii DIICOT asupra unor bunuri aparţinând omului de afaceri timişorean.
Curtea de Apel Bucureşti urmează să ia o decizie în privinţa măsurilor asiguratorii după soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate.
Procurorii DIICOT au reţinut în rechizitoriul cu care au trimis dosarul în instanţă că, în perioada 2002-2004, Ovidiu Tender, Marian Iancu, Cicilia Dumitrescu şi Marin Badea în calitate de asociaţi, administratori de fapt, respectiv de drept şi directori sau angajaţi ai SC Tender SA Timişoara, SC VGB OIL SRL Bucureşti, SC VGB IMPEX SRL Bucureşti şi SC Carom SA Oneşti, s-au asociat pentru a desfăşura o activitate infracţională în urma căreia SC Carom SA Oneşti ar fi fost prejudiciată cu 1.434 miliarde lei vechi.
Potrivit rechizitoriului, Tender este acuzat de înşelăciune, întrucât, împreună cu Marian Alexandru Iancu şi Cicilia Dumitrescu, ar fi indus în eroare fosta Autoritate pentru Privatizare (APAPS) - Departamentul Post-privatizare în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor asumate de SC Tender SA Timişoara prin contractul de vânzare-cumpărare acţiuni, respectiv, de a efectua investiţii tehnologice, de mediu şi de capital de lucru la SC CaromSA Oneşti.
Cea de-a doua infracţiune de care este acuzat Ovidiu Tender, instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanei, în formă calificată şi continuată, ar fi fost comisă, potrivit rechizitoriului, în calitate de asociat la SC Carom SA Oneşti prin SC Tender SA Timişoara şi folosindu-se de poziţia sa dominantă de acţionar majoritar cu 51% acţiuni, dar şi de creditor.
Tender este acuzat şi de constituirea şi apartenenţa la un grup de crimă organizată, care ar consta, potrivit procurorilor, în faptul că întreaga activitate infracţională din perioada iunie 2002-decembrie 2004 a grupului Tender- Iancu- Dumitrescu- Marin s-a derulat în vederea obţinerii în mod fraudulos de fonduri a căror sursă ilicită a fost disimulată, prin încheierea unor contracte comerciale nelegale.
O altă infracţiune de care este acuzat Tender, spălare de bani, ar fi dovedită, potrivit procurorilor, din probele administrate în cauză şi din informările Oficiului Naţional de Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor. Tender împreună cu Iancu ar fi realizat circuite financiare frauduloase, bazate pe relaţii comerciale nelegale, în scopul ascunderii originii ilicite a acestora, reciclând în acest mod suma de 1.193.260.337.735 lei vechi.
Infracţiunea de spălare de bani în formă continuată, de care este acuzat Tender, ar consta în aceea că pentru a putea sustrage şi folosi în scop personal suma rezultată din încheierea nelegală a contractului cesiunii de creanţă, inculpatul a încheiat un nou contract de cesiune de acţiuni vizând achiziţionarea unui pachet de 86,5% acţiuni aparţinînd SC Talc Dolomita SA Hunedoara, prin care s-a fixat un preţ supraevaluat al acţiunilor achiziţionate, de 220 miliarde lei, pentru a disimula şi a ascunde sursa ilicită de provenienţă a banilor. Suma ar fi fost folosită de Tender în scop personal, 50 miliarde lei fiindu-i restituiţi de societate cu titlu de rambursare creditare.
Procesul lui Ovidiu Tender, suspendat pentru soluţionarea unor excepţii de neconstituţionalitate
