Cristian Tudor Popescu scrie despre "Startul cu spatele" în Gândul: "Toate aceste sloganuri de campanie sunt lipite de figura rânjitoare a d-lui Băsescu, uneori şi cu braţele larg deschise către popor. Carevasăzică, dl. preşedinte foloseşte pe faţă, fără umbră de bun-simţ (de fapt, nu cred că l-a traversat vreodată aşa ceva), referendumul în scop electoral personal. Urmăreşte astfel să-şi creeze un avantaj faţă de adversari pe care îl admite el însuşi, într-un moment în care logica d-sale se duce lângă bunul său simţ: "Dacă aş fi vrut să am un avantaj, puneam referendumul în turul doi. Ziceţi mersi că nu l-am pus".
Ioana Lupea abordează "Paradoxul Geoană" în Evenimentul zilei: "Mircea Geoană poate fi sfârşitul preşedinţiei lui Traian Băsescu, dar şi şansa acestuia de a obţine un al doilea mandat. Potrivit sondajului CURS realizat la cererea "Evenimentului zilei", liderul PSD s-a apropiat milimetric de Traian Băsescu, dar este singurul candidat important la Preşedinţia României pe care Traian Băsescu îl poate învinge pe 6 decembrie".
"Ţara securizată" este subiectul editorialului din Adevărul, unde Ovidiu Nahoi scrie: Mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă greva foamei declarată de Teodor Mărieş ar fi avut loc nu în blestematul an 2009, ci, să zicem, în 1995, în 1998, sau chiar în 2002. În mod sigur, subiectul ar fi urcat vertiginos pe primele pagini ale agendei publice. Presiunea mediatică şi publică asupra instituţiilor statului, pentru a le determina să aplice hotărârea CEDO privind punerea la dispoziţia Asociaţiei 21 Decembrie a dosarelor „Revoluţia 1989“ şi „Mineriada 1990“, ar fi fost imensă. Oamenii ar fi avut mai multă încredere în puterea lor de a influenţa instituţiile statului. Acestea, la rândul lor, ar fi reacţionat ceva mai repede, măcar de teama unei sancţiuni publice".
Cornel Nistorescu anunţă în Cotidianul: "Cu numărul de astăzi, Cotidianul începe să publice un şir de articole pe un subiect dat. Subiectul este extrem de simplu: priorităţile României! Nu dezvăluiri, nu pamflete, nu informaţii statistice, nu doctrine politice. Ţara traversează unul dintre cele mai dificile momente ale istoriei contemporane. Neîncrederea românilor în ţara lor, după perioada de disperare din timpul lui Nicolae Ceauşescu, este undeva pe aproape. Poate mai mică sau mai mare. Datoriile sunt cu siguranţă mai mari. Iar economia, la o mare răscruce. M-aş încumeta să afirm că este departe de performanţele (forţate şi obţinute prin privaţiuni şi ameninţări) ale Epocii de Aur. S-ar putea să greşesc. Un lucru este clar. Că dezbaterile din campania electorală pentru alegerea preşedintelui ar trebui să fie dominate de abordarea acestor priorităţi".
