Este cazul unui bărbat de 25 de ani din statul Nevada, care s-a infectat cu două tulpini diferite de coronavirus, potrivit testelor genetice, relatează CNN.
Prima oară a fost diagnosticat cu coronavirus în luna aprilie și a prezentat și mai multe simptome, ca: dureri în gât, tuse, dureri de cap, greață și diaree. A început să se simtă mai bine în jurul datei de 27 aprilie, ulterior fiind testat negativ de două ori la coronavirus.
După o lună în care s-a simțit bine, a început din nou să aibă anumite simptome: febră, dureri de cap, amețeli, tuse, greață și diaree, pe 31 mai. Cinci zile mai târziu, a fost internat în spital și a avut nevoie de intubare. Testat din nou pentru COVID-19, rezultatele au fost pozitive.
Datele acestui pacient reinfectat de două ori în decurs de aproape două luni apar într-un studiu care nu a fost deocamdată analizat de experţi externi.
"Acest studiu reprezintă cel mai probabil un exemplu clar de reinfectare... reinfecţiile sunt posibile - fapt pe care îl ştiam deja, pentru că imunitatea nu este niciodată garantată 100%", a declarat Kristian Anderson, profesor de imunologie şi microbiologie la Scripps Research, un institut de cercetare din La Jolla, California, potrivit Agerpres.
Rezultatele cercetării arată că oamenii se pot îmbolnăvi de COVID-19 de mai multe ori.
Cazuri prezumtive de reinfectare au început să fie raportate şi în alte zone ale lumii, însă au apărut totodată o serie de întrebări legate de acurateţea testelor de depistare. La începutul acestei săptămâni, cercetătorii de la Universitatea Hong Kong au prezentat detalii despre un bărbat de 33 de ani care s-a recuperat în aprilie după un caz sever de COVID-19 şi care a fost diagnosticat din nou, după patru luni, cu o tulpină diferită a noului coronavirus.
Specialiştii americani au accentuat însă ideea că reinfectările cu noul coronavirus sunt cel mai probabil cazuri rare, dar consideră că descoperirea lor sugerează faptul că expunerea iniţială la SARS-CoV-2 ar putea să nu garanteze o imunitate totală pentru toţi pacienţii.
"Nu ştim cu ce frecvenţă apar aceste reinfectări şi cum ar putea să se modifice acest fenomen de-a lungul timpului", a declarat profesorul Anderson. "Înainte de a avea studii mai ample care să lămurească aceste chestiuni, nu putem să ajungem la o concluzie pentru ceea ce ar putea să însemne un caz singular pentru longevitatea şi robusteţea imunităţii la COVID-19 şi relevanţa sa pentru un viitor vaccin", a mai adăugat specialistul american.
În același timp, un studiu publicat în luna mai acest an, realizat de oamenii de ştiinţă din centrele coreene pentru controlul şi prevenirea bolilor, pe un eşantion de 285 de oameni care s-au reinfectat cu SARS-CoV-2, arată că aceştia nu au mai răspândit infecţia după reinfectare.
Pacienţi „re-pozitivi” nu au răspândit nicio infecţie persistentă, iar probele de virus colectate de la aceştia nu au putut fi multiplicate în cultură, ceea ce înseamnă că pacienţii eliminau particule de virus neinfecţioase sau moarte, au susținut cercetătorii sud-coreeni.
