Populate de lilieci şi păianjeni veninoşi, peşterile subtarene se află sub Platoul Giza, bază a celor mai cunoscute piramide din antichitate şi a Sfinxului.
"Există elemente de arheologie neatinse acolo, precum şi ecosisteme sensibile ce includ colonii de lilieci şi specii de păianjeni, pe care i-am identificat ca veninoşi", a declarat Collins, citat de discovery.com. Exploratorul britanic îşi detaliază descoperirile într-o carte publictă în această toamnă. Collins a ajuns în labirintul subteran de grote după ce a citit memoriile unui diplomat şi explorator din secolul al XIX-lea. "În memoriile sale, consulul britanic Henry Salt povesteşte că a investigat existenţa unor catacombe subterane în Giza, în 1817, împreună cu italianul Giovanni Caviglia", explică Andrew Collins.
Descoperirea lui Collins a fost iniţial primită cu scepticism. Însă exploratorul are acum şi imagini din lumea subterană a faraonilor. "Am explorat atât cât am putut. La un moment dat aerul devine foarte rarefiat şi sunt capcane la tot pasul, precum şi insecte veninoase", spune britanicul. "Textele funerare antice fac aluzie la existenţa unei lumi subterane în apropierea oraşului Giza", susţine Collins.
Oraşul Giza era cunoscut în vechime ca Rostau - "gura pasajelor", potrivit discovery.com.
Totuşi, autorităţile egiptene resping descoperirea britanicului şi existenţa acestei reţele imense de grote. "Nu există nimic de descoperit la Giza. Ştim deja tot ce este de ştiut", susţin oficialii.