Potrivit datelor AFM, au fost depuse proiecte "pentru cele două categorii de beneficiari, conform Ordinului nr. 565/2009", respectiv pentru clădiri publice sau pentru asociaţiile de proprietari sau locatari.
"Vor fi admise inclusiv proiectele ce au ca dată a poştei, 07 august 2009", precizează AFM.
Prima etapă, care trebuia iniţial să se deruleze în perioada 15-31 iulie, are alocate 150 milioane lei, iar a doua etapă, care va avea loc între 1 şi 15 septembrie, are un buget de 160 milioane lei.
"Valoarea proiectelor depuse nu se cunoaşte deocamdată. Abia după finalizarea perioadei de depunere, acestea vor fi deschise şi analizate. Procedura de analiză şi evaluare va dura în funcţie de numărul proiectelor depuse", a mai precizat AFM, la solicitarea NewsIn.
Preşedintele AFM va numi Comisia de analiză, care va verifica documentele prezentate de solicitant şi va formula propuneri privind eligibilitatea unităţii administrativ-teritoriale.
"Lista unităţilor administrativ-teritoriale aprobate şi lista celor respinse se va publica pe site-ul AFM, după finalizarea procedurii de analiză şi evaluare. Unităţile administrativ-teritoriale nemulţumite de decizia comisiei de avizare pot depune o contestaţie la sediul AFM, în termen de 3 zile de la data afişării pe pagina de internet a listelor cu proiectele aprobate şi cele respinse. Contestaţiile se soluţionează de către o comisie constituită prin ordin al ministrului mediului, în termen de 7 zile de la data expirării termenului de depunere a contestaţiilor", potrivit AFM.
Cuantumul finanţării aprobate nu poate depăşi 4 milioane lei pentru primăriile cu peste 100.000de locuitori, 3 milioane lei pentru cele care au între 50.000 şi 100.000 de locuitori, 2 milioane lei pentru cele care au între 20.000-50.000 de locuitori, 1 milion lei pentru cele care au între 3.000 şi 20.000 de locuitori, respectiv 500.000 lei pentru unităţile administrativ-teritoriale cu mai puţin de 3.000 de locuitori.
Ministerul Mediului a anunţat că ţinta programului este de îmbunătăţire a calităţii aerului, apei şi solului, prin reducerea gradului de poluare cauzată de arderea lemnului şi a combustibililor fosili utilizaţi pentru producerea energiei termice folosite pentru încălzire şi obţinerea de apă caldă menajeră, precum şi stimularea utilizării sistemelor care folosesc în acest sens sursele de energie regenerabilă, nepoluante.
România va trebui ca în 2020 să producă 24% din energie din resurse regenerabile, cu 6 puncte procentuale mai mult decât obţine în prezent din hidroenergie şi biomasă.