Preşedintele CNAS se teme că mai multe spitale mari riscă să rămână fără finanţare

"Există spitale la care din diverse motive finanţarea asigură aproape exlusiv salariile personalului medical. Şi ca atare nu pot funcţiona în aceste condiţii. Segmentul pentru medicamente şi materiale sanitare de care au nevoie bolnavii a devenit atât de modest, încât spitalele riscă să nu mai poată funcţiona. Unele dintre spitalele mari sunt în această situaţie. Iată chiar exemplul Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant, care, cu un buget de criză, neputând să renunţe la regimul de salarizare şi numărul de salariaţi, riscă să nu mai aibă bani pentru a acoperi necesităţile pacienţilor", a declarat Irinel Popescu.

Preşedintele CNAS consideră că soluţia nu poate veni decât de la Guvern, deoarece Casa adună doar contribuţiile asiguraţilor, care reprezintă un procent foarte mic din necesar. "Eu cred că, în aceste condiţii de criză, se poate renunţa la multe, dar nu la sănătate. În baza acestei filozofii, ca Sănătatea să nu fie numai declarativ, dar şi efectiv prioritate naţională, sistemul trebuie ajutat urgent ca să nu se blocheze mai mult. Soluţia este, în primul rând, o finanţare suplimentară pe care Guvernul să şi-o asume, deoarece, din motive de fiscalitate, procentul de 5,2 la angajatori şi 5,5 la angajaţi a rămas acelaşi. CNAS nu are mecanisme de a colecta sume suplimentare; aceste sume sunt abslut necesare pentru deblocarea sistemului", a afirmat şeful CNAS.

Popescu a recunoscut că finanţarea spitalelor nu se face corect şi după priorităţi. "Regândirea finanţării spitalelor înseamnă depăşirea actualului sistem de finanţare cu tariful pe caz ponderat sau DRG, chiar şi ultima variantă de DRG, pentru că, din cauza cosmetizării artificiale a unor indicatori de către unităţi care nu prestează o activitate de excelenţă s-a ajuns să primească finanţare şi unităţi care lucrează în foc continuu şi procedee avansate, să nu primească finanţarea pe care o merită", a spus Irinel Popescu.

El a adăugat că în sistem s-au acumulat datorii care, dacă Guvernul nu le va achita, vor duce la blocarea sistemului. "Din păcate, la anumite niveluri, sistemul riscă să intre foarte curând în blocaj total. E o opinie bazată şi pe experienţă care priveşte întregul Guvern. Sunt necesare soluţii globale care să împiedice blocarea sistemului de sănătate, care se poate produce din câteva motive. Deja s-au acumulat datorii în sistem şi ar trebui analizate cauzele, dacă sunt justificate de activitatea medicală; guvernul trebuie să-şi asume achitarea acestor datorii, aceasta fiind singurul mecanism de a debloca sistemul", a conchis Irinel Popescu.