"Eu nu pot să-mi permit, deocamdată, două lucruri. Nu pot să solicit un
buget mai mic decât anul trecut. (...) Într-o astfel
de perioadă, chiar dacă ea poate avea repercusiuni economice, este mai
uşor să renunţi să faci un drum, că şi aşa n-am făcut prea multe, decât
la sănătate. După părerea mea, la sănătate nu poţi să renunţi. Oamenii
sunt la fel de bolnavi, necesităţile lor sunt la fel de mari, iar
obligaţia de a-i trata este aceeaşi. De aceea voi solicita să avem un
buget măcar la nivelul celui de anul trecut", a declarat medicul Irinel Popescu.
Acesta
a mai spus că spitalele sunt, în continuare, prost finanţate, dar acest
lucru nu se va schimba curând.
"Eu unul cred în continuare că spitalele
sunt sectorul cel mai neglijat şi cel mai prost finanţat dintre toate
segmentele sistemelului de sănătate din România. Dar, cu toate astea,
cel puţin deocamdată, câtă vreme nu există o justificare cifrică a
realocării resurselor după altă manieră decât cea actuală, aş păstra
finanţarea ca atare", a adăugat fostul senator conservator.
Preşedintele CNAS a menţionat că proiectul spitalelor regionale este în pericol deoarece, aproape sigur, nu vor fi bani de la buget pentru acest proiect.
"Proiectul spitalelor regionale este în mare pericol. Una dintre priorităţile mele din campania electorală a fost spitalul regional de la Craiova. Ideea este că, dacă va exista finanţare, şi aici am mari dubii, Craiova va fi, cu siguranţă, printre primele spitale care vor fi luat în discuţie", a spus Irinel Popescu, care a specificat faptul că este foarte posibil să nu fie bani de la bugetul de stat pentru spitalele regionale.
Lipsa de bani a blocat construcţia Spitalului Clinic de Urgenţă de la Hărman, judeţul Braşov, care urma să se întindă pe o suprafată de 13 hectare şi să aibă peste 400 de paturi.
Şi lucrările de extindere a spitalului judeţean Deva stagnează de luni de zile din lipsa banilor. În noua clădire ar trebui să funcţioneze două săli de operaţie şi câteva saloane de terapie intensivă. Potrivit proiectului iniţial, lucrările trebuiau încheiate din septembrie 2008. Tot din lipsa de fonduri a fost oprit şi proiectul de construcţie a unui spital de urgenţă în apropiere de Deva. Unitatea ar trebui să fie gata până în 2012, dar până acum nu au fost finalizate nici licitatiile pentru alegerea constructorului.
Totodată, noul preşedinte al CNAS a declarat că spitalele ar putea fi
totuşi ridicate, dar cu bani europeni. "Pentru necesităţile majore, cum
ar fi sănătatea, cum ar fi educaţia, după părerea mea, lor li se va
acorda prioritate. Însă, pentru astfel de proiecte există Banca
Mondială, Fondul Monetar Internaţional, şi am înţeles că există
intenţia să apelăm la aceste instituţii ca să nu oprim proiectele în
derulare", a adăugat fostul senator doljean.
Pe de altă parte, el a spus că o altă îngrijorare priveşte medicina
primară, care, în opinia sa, va fi afectată în acest an de criză.
"Emoţia cea mai mare, în acest an de austeritate, o am la nivelul
medicinei primare. Pentru că odată cu terminarea acelui program pentru
Evaluarea Stării de Sănătate a Populaţiei, care şi el este analizat în
momentul de faţă, iar analizele preliminare arată că s-a cheltuit mult
şi s-a obţinut puţin, dar pentru medicii de familie a fost o sursă bună
venituri în perioada aceasta şi care nu va mai fi. Să vedem ce putem
face", a spus preşedintele CNAS.
Totodată, Irinel Popescu a criticat decizia de eliminare a plafonului
la medicamente, decizie pe care a catalogat-o drept iresponsabilă şi
chiar ilegală.
"Desfiinţarea plafonului la medicamente a fost, după părerea mea, o măsură iresponsabilă. Aproape că este ilegală. Prin lege exista un anumit plafon care nu putea fi depăşit, un buget aprobat, iar această hotărâre era evident că va duce, rapid, la depăşirea plafonului stabilit. Cine plăteşte diferenţa şi în baza cărei legi? Casa trebuie mai întâi să repare nişte lucruri care s-au făcut din raţiuni electorale", a mai spus fostul senator conservator.
