Judecătorul Marc Jaeger a spus, în cadrul întâlnirii cu ministrul român al Justiţiei, că, pentru asigurarea continuităţii mandatelor membrilor Tribunalului de Primă Instanţă este necesară reinvestirea a 14 dintre judecătorii Tribunalului, al căror mandat expiră la 31 august 2010, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiţiei.
De asemenea, a fost discutată posibilitatea ca, pe termen mediu, să fie creată o instanţă specială pentru soluţionarea cauzelor privind mărcile comunitare, precum şi despre mărirea numărului de judecători propuşi de fiecare stat membru. Măsurile propuse de preşedintele Marc Jaeger sunt menite să reducă gradul de încărcare al instanţei şi să asigure un înalt nivel de calitate al actului de justiţie, în condiţiile în care numărul de cauze aflate pe rolul Tribunalului de Primă Instanţă a crescut cu 160% în perioada 1998 - 2008, se mai arată în comunicatul Ministerului Justiţiei.
Ministrul
Cătălin Predoiu l-a asigurat pe preşedintele Tribunalului de Primă
Instanţă că România va face demersurile necesare atât pentru asigurarea
continuităţii mandatelor judecătorilor, cât şi pentru creşterea
numărului de judecători, se precizează în comunicat.
La întâlnire a participat şi Valeriu Ciucă, judecător român la
Tribunalul de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene.
Valeriu Ciucă a devenit membru al Tribunalului de Primă Instanţă pe 12 ianuarie 2007.
Tribunalul de Primă Instanţă a fost înfiinţat în 1989, cu scopul de a
consolida garanţiile judiciare acordate persoanelor fizice prin
instaurarea unui al doilea nivel al autorităţii judiciare, permiţând
astfel Curţii de Justitie să se concentreze asupra atribuţiei sale de
bază, interpretarea uniformă a legislaţiei comunitare.
Tribunalul de Primă Instanţă este competent să instrumenteze: acţiuni
în anulare, introduse de persoane fizice sau juridice împotriva actelor
instituţiilor comunitare (acte adresate acestor persoane sau care le
privesc în mod direct şi individual) sau împotriva abţinerii acestor
instituţii de a da o decizie; acţiuni introduse de statele membre
împotriva Comisiei, acţiuni introduse de statele membre împotriva
Consiliului cu privire la actele adoptate în domeniul ajutoarelor
acordate de stat, la măsurile de protecţie comercială ("dumping") şi la
actele prin care Consiliul exercită competenţe de execuţie; acţiuni
prin care se urmăreşte obţinerea unor despăgubiri pentru prejudiciile
cauzate de instituţiile comunitare sau de funcţionarii lor; acţiuni ce
au la bazăcontracte încheiate de Comunităţi, prin care se atribuie în
mod expres Tribunalului competenţa de instrumentare; acţiuni în
domeniul mărcilor comunitare.
Tribunalul are în componenţa sa 27 de judecători, câte unul pentru
fiecare stat membru al Uniunii Europene, numiţi pe o perioadă de şase
ani.